Primul trimestru ar putea aduce o contractie economica, un prim „dus rece” economic in 2012, iar investitiile straine directe ar trebui sa devina o prioritate pentru autoritati, au afirmat economistii prezenti la primul eveniment de business „INTALNIRILE WALL-STREET.RO”. O alta concluzie a fost enuntata in cadrul dialogului dintre jurnalistii wall-street.ro si specialistii in finante si macroeconomie: milioanelor de romani plecati in strainatate ar trebui sa li se ofere oportunitati de a lansa proiecte antreprenoriale in Romania.
Invitati: Melania Hancila, economist sef Volksbank, Vlad Muscalu, economist sef ING Bank, Adrian Mitroi, secretar general al asociatiei analistilor financiari CFA Romania.
Tema: 2012, anul marilor transformari economice?
Wall-Street.ro: Care indicator macroeconomic arata cel mai bine dupa trei ani de criza?
Melania Hancila: Cred ca inflatia, care ca a ajuns la un nivel minim. Totusi, ar trebui sa ne preocupe in special cum sa obtinem crestere economica. In conditiile in care previziunile optimiste arata o crestere de 1% in acest an, performanta este suboptima pentru o economie emergenta. In ciuda turbulentelor economice, ar trebui sa inregistram o crestere economica de cel putin 2%, avand in vedere ca avem la dispozitie fondurile europene si o datorie publica scazuta. Avem posibilitati de crestere, dar trebuie sa le folosim inteligent.
Vlad Muscalu: 2012 este anul datoriei externe, pentru ca acolo este de vazut daca sistemul bancar se va restrange sau va ramane constant. Cel mai bun indicator al momentului este inflatia, dar cred ca este un fenomen conjunctural. In 2012, pe fondul unui an agricol mai slab, vedem inflatia la finele anului in jurul lui 4,2%. In 2013, ne asteptam si la majorari de preturi administrate, pe care nu le-am vazut in ultimii ani, alaturi de un an agricol mediocru, inflatia s-ar putea duce undeva la un nivel de 6%. Inflatia medie va fi in jurul 4-4,5%, tocmai pe fondul acestei convergente nominale. Romania trebuie sa liberalizeze preturile administrate pentru ca si-a luat acest angajament fata de UE.
Vlad Muscalu: 2012 este anul datoriei externe, pentru ca acolo este de vazut daca sistemul bancar se va restrange sau va ramane constant. Cel mai bun indicator al momentului este inflatia, dar cred ca este un fenomen conjunctural. In 2012, pe fondul unui an agricol mai slab, vedem inflatia la finele anului in jurul lui 4,2%. In 2013, ne asteptam si la majorari de preturi administrate, pe care nu le-am vazut in ultimii ani, alaturi de un an agricol mediocru, inflatia s-ar putea duce undeva la un nivel de 6%. Inflatia medie va fi in jurul 4-4,5%, tocmai pe fondul acestei convergente nominale. Romania trebuie sa liberalizeze preturile administrate pentru ca si-a luat acest angajament fata de UE.
Adrian Mitroi: Investitiile straine directe (ISD) arata cel mai prost dupa trei ani de criza. O prioritate ar trebui sa fie inlocuirea lor. Nu avem nicio strategie pentru atragerea ISD-urilor. Turcia a batut 11,8 miliarde euro, e incredibil ce se intampla acolo. Noi avem un deficit de ISD-uri de la 9,6 miliarde euro in 2008 la 1,9 miliarde euro in 2011.
Wall-Street.ro: Credeti ca salariile din sectorul bugetar si pensiile pot fi majorate?
Melania Hancila (foto): Eu nu inteleg de ce se discuta despre majorari de salarii si pensii, pentru ca autoritatile nu au dovedit ca au reusit o eficientizare a sectorului public. Trebuie sa tinem cont ca in 2012 perspectivele de crestere economica sunt slabe, investitiile straine directe sunt scazute, asa ca nu vad pe ce baze putem majora salariile.Adrian Mitroi: Este gresit ca segmentul care aduce crestere economica nu este luata in seama. Avem 6 milioane de pensionari, cu un nivel de trai in scadere, si 1,35 milioane de bugetari. Dar nu vorbim de cei 4,5 milioane de responsabili cu cresterea economica, care nu au niciun fel de miza in aceasta binefacere. Daca s-ar fi redus constributiile la asigurarile sociale, ar fi fost o masura mai buna, pentru ca acolo este potential de crestere economica.
Melania Hancila: Ar trebui umblat si la TVA, dar nu stiu daca ne permitem. O scadere a TVA si o mai buna colectare a acestei taxe ar fi benefica, pana la urma avem una dintre cele mai scazute rate de colectare din UE.
Vlad Muscalu: Toate aceste eficientizari, cat de bune ar fi, sunt greu de facut, la fel ca si ajustarea din sectorul public. In 2010, am vazut o ajustare cu intarziere a sectorului public, realizata in mod general, au fost taiate salariile tuturor si nu au fost cautate problemele reale, unde se poate face ceva.
Wall-Street.ro: Cum vedeti situatia exporturilor in acest an? Credeti ca ne mai putem baza pe exporturi sau trebuie sa ne gasim alt motor?
Adrian Mitroi: Cresterea economica este esentiala, avem nevoie de doua leviere: unul operational si unul financiar. Cel financiar este clar – reducerea inflatiei, scaderea dobanzilor, finantare mai ieftina a corporatilor si a deficitului. Operational, cum sa faci sa obtii crestere economica? Joci in industria exportatoare, care va avea un an dificil, de unde sa aduci o crestere de productivitate care sa conduca la o scadere in continuare a inflatiei, care este cea mai buna modalitate de crestere a salariilor, a nivelului de trai.
Cresterea pensiilor si a salariilor nu este deloc ajutatoare pentru inflatie. Tu vrei sa cresti nivelul de trai tuturor, insa singura modalitate este sa eficientizezi, sa extragi crestere economica. Guvernul ar trebui sa se ocupe de eficientizarea operationala, pentru a extrage aceasta crestere economica. Noi nu “jucam” in pietele extracomunitare, importam industrii extrem de sensibile la cursul valutar, precum chimia, deci lipsa de flexibilitate a economiei lasa putin loc de intors. Tabloul arata dificil: ISD-urile scad, atragerea fondurilor europene de 6 miliarde euro este complicate, deficitul trebuie finantat, vrem sa ne finantam si cat mai ieftin, iar Europa, pe care pana acum am servit-o cu exporturi, are si mai multe dificultati.
Vlad Muscalu: Dar si pozitionarea aceasta, in partea inferioara a produselor de export este dificila, mai ales ca in prezent costul este mai important decat distanta si sunt atatea lucruri care se duc in China. Totul este facut in China, ai acolo si piata de desfacere, ai anumite costuri doar cu legislatia locala.
Adrian Mitroi: Noi o ducem mai rau si “din cauza” Chinei. Si ei sunt responsabili de criza suverana si de cea mondiala, pentru ca sunt mai buni. Trebuie sa facem un singur lucru. Noi o ducem rau si vom creste sub potential, pentru ca altii vor creste peste potential, intrucat exista o extragere de nivel de trai din Europa Occidentala catre cei care sunt productivi, mai inovativi, cu costuri de forta de munca extrem de competitive.
Ce poti face in acest caz? Sa folosesti doar politici macroeconomice nu rezolvi nimic, doar o competitivitate personala mai buna ne-ar ajuta. Romania nu joaca in economiile cu potential de crestere, nu se indreapta catre “cloud economy” (noile tehnologii – n.r.). Nokia a plecat din Romania pentru ca noi nu avem in buzunar cate un telefon produs de ei. Consumatorul a decis in favoare non-Nokia. Oricate facilitati le-am fi acordat noi, incapacitatea lor de a juca in “cloud economy” i-a determinat sa plece de la Cluj.
Wall-Street.ro: Cat de rentabile sunt investitiile publice din Romania?
Melania Hancila: Modalitatea de cheltuire a banului public este extrem de ineficienta, iar acest lucru se vede si din indicatorii cu care se lauda fostul Guvern, in sensul ca am avut una dintre cele mai ridicate rate de alocare din PIB catre investitiile in infrastructura (circa 5%), dar avem cea mai slaba infrastructura din Uniunea Europeana.
Avand in vedere aceasta ineficienta a cheltuirii banului public, nu se justifica un deficit bugetar ridicat. Prin aceste cheltuieli suplimentare nu crestem PIB-ul potential, deci nici nu vom avea posibilitatea de a rambursa mai repede acesti bani, iar banii nu se duc in economia reala, ci in diverse structuri. Nu vad de ce ar plati toata populatia aceasta datorie publica, care oricum nu se face pentru eficientizarea statului si imbunatatirea infrastructurii.
Vlad Muscalu (foto dreapta): Este greu sa nu ai deficit cat timp esti in acest stadiu, altfel ar trebui sa tai considerabil cheltuielile sociale ori sa maresti taxarea. Doar serviciul datoriei costa 1,5% din PIB si atata timp tarile din zona euro au deficite mai mari, nu mi se pare exagerat sa avem si noi un deficit ceva mai mare.Cred ca banii se cam pierd pe parcurs si este destul de greu sa estimezi eficienta proiectelor. Daca existau drumuri pentru care fiecare sofer trebuia sa plateasca o taxa de intrare , atunci poate ca era mai clar. Nu ar fi fost rau sa existe astfel de proiecte, finantate cu titluri de stat emise de o agentie special facuta pentru acest lucru, iar lumea sa cumpere mai degraba proiectul decat titluri de stat la modul general.
Investitiile publice sunt bune cat timp sentimentul privat este scazut, pentru a compensa o anumita lipsa, dar nu poti construi pe acest lucru. In final, aceasta este si problema Chinei. Nu poti avea o faza de expansiune bazata doar pe investitii publice. Construiesti, dar esti sigur ca o faci eficient si nu te duci cate drumuri goale si orase fantoma.
Adrian Mitroi: Trebuie sa remarcam ca 3 milioane si ceva de indivizi, probabil printre cei mai buni, in sensul antreprenorial, descurcareti si curajosi, creeaza produs national brut (PNB) in strainatate. Ei sunt semnificativ “subremunerati”, platesc chirii si taxe pentru produsul intern brut (PIB) al altor state. Noi avem un deficit cronic de manufactura, dar suntem o societate supraeducata, vad asta de la studenti. Europa este supraeducata. “Bring the boys back home!”. Oamenii acestia nu adauga la PIB-ul Romaniei in momentul de fata, pentru ca remiterile lor sunt mici si vor ramane mici.
Daca ei si-ar gasi oportunitati antreprenoriale, de dezvoltare profesionala, ar putea si sunt convins ca s-ar intoarce. Romanii din strainatate prefera in prezent saracia de acolo si simt mai bine decat analistii oportunitatea economica. Acum, ei nu gasesc oportunitate de a creste profesional in Romania.
Melania Hancila: Romanii din strainatate au ajutoare de somaj foarte mari in respectivele tari si probabil ca nu vor fi fortati sa se intoarca cat timp vor exista aceste stimulente.
Adrian Mitroi: Eu ma gandesc ca acestia se vor intoarce si vor atenta la job-urile celor din tara. Se va crea un fel de emulatie economica. Ei vor aduce in tara ceva foarte interesant: un alt gen de atitudine. Nu de tipul “sa ne dea statul”, ci de genul “ce putem face pentru noi”. Exista un potential important si imi pare rau ca ei contribuie doar la PNB, si nu la PIB.
Wall-Street.ro: Credeti ca Uniunea Europeana are o problema legata de flexibilitatea fortei de munca?
Melania Hancila: Flexibilitatea redusa a fortei de munca si restrictiile de pe piata muncii sunt probleme importante. Flexibilitatea redusa depinde si de restrictiile de limbaj si, pe de alta parte, de restrictiile de pe piata muncii, care nu s-au rezolvat. Abolirea acestor restrictii ar fi o modalitate de a reduce si decalajele de productivitate dintre state.
Adrian Mitroi: Jeffrey Franks, de la FMI, ia in calcul economia reala, dar nu si economia financiara, pentru ca mobilitatea oamenilor este legata de creditul ipotecar pe care il iau . In plus, cultura europeana este una pro-proprietate, care te constrange masiv la conclavuri locale.
Wall-Street.ro: Va fi 2012 un an de mari transformari, asa cum mizeaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu?
Melania Hancila: Nu cred ca ceva radical se va modifica in 2012. In primul trimestru, chiar si in al doilea, am putea avea o contractie a economiei, un prim dus rece pentru autoritati. Mai ales in plin an electoral nu va da bine o scadere a economiei si poate ca ii va impinge sa faca mai mult in privinta stimularii cresterii economice. Acest lucru se va putea obtine, cel putin in 2012, prin stimularea investitiilor. Investitiile pot veni, in primul rand, prin absorbtia fondurilor structurale si, in al doilea rand, prin eficientizarea cheltuirii banilor publici. Cred ca singurul resort de crestere economica vor fi in 2012 investitiile, pentru ca exporturile vor avea o crestere limitata. In ceea ce priveste stimularea consumului, s-ar putea face doar prin reducerea unei taxe majore, CAS sau TVA, sau printr-o usoara majorare a salariilor si pensiilor, dar aceasta ar trebui insotita in contrapartida si de restructurarea sectorului public.
Trebuie sa lucram mai mult in ceea ce priveste cresterea economica in 2012. Anul trecut ne-au ajutat agricultura si exporturile. Anul acesta suntem pe cont propriu.
Vlad Muscalu: Pe partea creditarii noi avem o prognoza similara cu anul trecut, adica o decelerare vaga, spre 5% in termeni anuali. Capitalizarea bancilor arata bine si imi e greu sa cred ca lucrurile vor lua o directie total diferita anul acesta. Este chiar imbucurator ca T4 a aratat o scadere marginala a creditelor neperformante, ceea ce este un lucru nou de cand a inceput criza. Cred ca s-ar putea chiar termina cresterea neperformantelor anul acesta.
Exit-uri din piata bancara sunt putin probabile, in conditiile in care preturile sunt prea mici si asumarea unei pierderi acum ar fi dificila, desi pot exista mereu exceptii.
Partea de profitabilitate va fi usor ajutata de faptul ca activele nu se vor mai deteriora ca in anii precedent si, pe de alta parte, curba dobanzilor la lei a scazut considerabil, ceea ce ofera anumite oportunitati pentru protofoliile deja angajate. 
Adrian Mitroi (foto stanga): Trendul general de acomodare monetara europeana si locala va continua si va pune direct presiune pe profitabilitate, mai ales ca neperformantele se vor stabiliza. Odata cu scaderea dobanzilor, o banca performeaza, cel putin in termeni operationali, mai putin. Mi se pare important ca bancile aflate in amontele fluxului economic sunt in forma buna, au disponibilitati si interes. Insa, semnalul de alarma a fost tras cu privire la dobanzile mari pe depozite.
Deficitul de capital in euro din creditele subordonate si alte formule de finantare va continua si va trebui ca bancile sa se bazeze pe acelasi pool de economisire. El a crescut, dar este totusi limitat.
As fi incantat daca s-ar mai pune presiune pe dobanda reala in economie, sa o coboram mai aproape de cresterea economica. Mi se pare ca suntem un mic paradis pentru investitori, intrucat Romania ofera dobanzi reale bune, de 2-2,5%, intr-o lume in care recompensele sunt negative in prezent.
Cititi si partea a doua a acestui articol: Cu sau fara FMI? Ce opinii au economistii prezenti la "Intalnirile Wall-Street.ro"
Fotografii, de Mircea Dragos, fotografii-profesionale.ro
Intalnirile wall-street.ro au loc la Grand Cafe Van Gogh, din Centrul Vechi din Capitala.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
