Romania, una dintre cele mai sarace tari din UE, a imprumutat sume record in primele doua luni ale acestui an si a depasit programul de finantare pentru primul trimestru, profitand de beneficiile obtinute pe piete datorita politicii economice coordonate de Fondul Monetar International, in timp ce Ungaria si Ucraina incearca din greu sa acceseze noi credite de la institutia din Washington, noteaza agentia de presa.

"Investitorii pariaza ca noul guvern al Romaniei va continua sa urmeze programul de bailout pana la alegerile din aceasta toamna, dupa ce fostul premier Emil Boc a fost gonit din functie de cele mai violente proteste din ultimii zece ani", scrie Bloomberg.

Autoritatile de la Bucuresti au incheiat la inceputul anului 2009 un acord de finantare externa pe doi ani, de 20 miliarde euro, cu FMI si Comisia Europeana, prelungit in 2011 cu un acord de precautie de 5 miliarde euro pentru a da investitorilor asigurari ca nu vor exista derapaje fiscale inaintea alegerilor din 2012.

Pentru a se incadra in conditiile atasate imprumuturilor de la FMI si CE, guvernul a redus salariile din sectorul public si a crescut mai multe taxe, inclusiv TVA, care a fost ridicata la jumatatea anului 2010 de la 19% la 24%.

Pentru acest an, Romania s-a angajat sa taie deficitul bugetar la 1,9% din PIB, de la 4,35% din PIB in 2011.

"Din perspectiva fixed-income (titluri care ofera dobanda fixa, precum obligatiunile - n.r.), Romania ia in mare parte masurile corecte. Mi se pare ca Romania va avea performante macro peste asteptari, probabil si pe partea de politica economica. Faptul ca au un program cu FMI le asigura o ancora pe partea de politica economica", comenteaza pentru Bloomberg un analist al TCW Group din Los Angeles, care administreaza un fond de 5 miliarde de dolari care investeste in obligatiuni emise de state emergente.

FMI anticipeaza ca Romania va continua sa urmeze obiectivele convenite in acord indiferent de rezultatele alegerilor din toamna.

Profitand de imbunatatirea increderii investitorilor, statul roman a emis in acest an titluri de 22,8 miliarde lei pe piata locala si 2,25 miliarde de dolari pe plan international, atragand cel mai ridicat volum de imprumuturi pentru un inceput de an de la primele inregistrari disponibile din 2005, potrivit datelor BNR citate de Bloomberg.

Citeste si:

Prima de risc ceruta de piete pentru a investi in obligatiuni romanesti pe cinci ani in loc de titluri similare emise de Germania s-a restrans de la inceputul anului cu 125 puncte de baza (1,25 puncte procentuale), la 3,98 puncte procentuale, noteaza Bloomberg.

In acelasi timp, spread-ul Ungariei s-a restrans cu 110 puncte de baza, la 7,65 puncte procentuale, iar cel al Poloniei a coborat de la 4,57 puncte procentuale la 4,1 puncte procentuale.

Cotatiile credit-default swap pe datoria de stat a Romaniei au inregistrat in acest an una dintre cele mai puternice 16 scaderi din lume. Astfel, costul asigurarii datoriilor Romaniei fata de eventualitatea intrarii in default (incapacitate de plata) a coborat cu aproximativ 150 puncte de baza (1,5 puncte procentuale) in 2012, la 299 puncte de baza (2,99 puncte procentuale) in cursul acestei saptamani, potrivit CMA.

Preturile CDS pe Romania sunt cu 2,13 puncte procentuale mai mici fata de cotatiile inregistrate pe datoria de stat a Ungariei si cu numai 30 puncte de baza (0,3 puncte procentuale) mai ridicate decat ale Poloniei, stat care potrivit estimarilor Comisiei Europene va inregistra in acest an o crestere economica de 2,5% , una dintre cele mai solide din UE.

"Au facut treaca in ultimul an, iar FMI este foarte multumit in acest moment. Implementeaza masuri fiscale puternice pentru a se incadra in tintele de deficit si cele fiscale", comenteaza Guillaume Tresca, analist pentru pietele emergente la Credit Agricole Paris.

Economistul Michal Dybula de la BNP Paribas Varsovia considera ca sprijinul acordat de FMI si UE prin acordul de precautie este principalul motiv din spatele primei de risc scazute asociata Romaniei, in comparatie cu Ungaria.

Comisia Europeana estimeaza ca economia Romaniei va creste in acest an cu 1,6%, incetinita de impactul crizei datoriilor de stat din zona euro asupra exporturilor si de scaderea contributiei agriculturii dupa performantele foarte bune din 2011, insa probabil sprijinita in a doua parte a anului de o usoara revenire a consumului.