Ministrii Finantelor din zona euro si reprezentantii bancilor centrale vor discuta marimea fondurilor de urgenta, Fondul European pentru Stabilitate Financiara (EFSF) si Mecanismul European de Stabilitate (ESM) la o intalnire care va avea loc pe 30-31 martie la Copenhaga.

ESM ar trebui sa-si inceapa activitatea din luna iulie a acestui an, cu un plafon de finantare de 500 miliarde euro. Intrarea in functiune a ESM era initial prevazuta pentru jumatatea anului 2013, insa escaladarea crizei datoriilor de stat in a doua parte a anului trecut i-a determinat pe liderii europeni sa devanseze cu un an termenul.

EFSF, cu un plafon de creditare de 440 miliarde euro, a fost creat ca solutie temporara pana la lansarea ESM si urmeaza sa functioneze in paralel cu mecanismul permanent timp de un an, in perioada iulie 2012 - iunie 2013.

Liderii europeni au stabilit insa un plafon de 500 miliarde euro pentru soldul total al imprumuturilor acordate la un moment dat de cele doua fonduri.

Analistii financiari si statele non-UE din grupul G20 recomanda insistent liderilor europeni sa combine resursele celor doua fonduri pentru a obtine o plasa de siguranta de 1.000 miliarde euro. De altfel, SUA, Japonia, Brazilia si alte state G20 au indicat ca suplimentarea resurselor FMI in vederea unei implicari mai profunde a creditorului de la Washington in rezolvarea crizei datoriilor de stat depinde de disponibilitatea liderilor europeni de a combina resursele EFSF si ESM.

Presiunile pentru constituirea unei plase de siguranta mai solide sunt consecinta temerilor ca state cu economi uriase, ca Italia sau Spania, ar putea ajunge in situatia de a avea nevoie de asistenta externa sau de restructurarea datoriilor, situatie in care atat plafonul de 500 miliarde euro al fondurilor de urgenta ale zonei euro, precum si resursele financiare actuale ale FMI, de sub 400 miliarde de dolari, ar fi insuficiente.

Citeste si:

Germania, cea mai mare economie europeana si principalul finantator al masurilor anticriza din zona euro, se opune insa cresterii resurselor fondurilor de criza.

"Din moment ce situatia este dificula in mai multe tari, cea mai facila optiune pare cea mai putin ambitioasa. O posibilitate ar fi, spre exemplu, sa punem deoparte angajamentele deja asumate de EFSF, de 192 miliarde euro, si sa oferim ESM un debut proaspat cu resurse de 500 miliarde euro", a afirmat o sursa oficiala din zona euro.

Din capacitatea de finantare disponibila, de 440 miliarde euro, EFSF a angajat deja 192 miliarde euro in diverse masuri anticriza, precum programele de asistenta externa ale Greciei, Portugaliei si Irlandei.

"Capacitatea combinata de creditare ar creste de la 500 miliarde la 692 miliarde. Este una dintre variantele discutate si este probabil cea mai putin ambitioasa, deci cel mai usor de agreat", a adaugat sursa citata.

O alta sursa europeana a confirmat ca liderii UE discuta aceasta solutie, insa ambii oficiali au precizat ca se analizeaza mai multe variante, iar deznodamantul negocierilor este inca incert.