Clarificarea ministrului Orban vine in contextul in care premierul Mihai Razvan Ungureanu a explicat ca Romania ar beneficia de o crestere economica de 1,8% pe an daca fondurile structurale si de coeziune sunt absorbite in proportie de 100% (6 miliarde euro - n.r.).

"Daca vorbim despre proiectele de infrastructura rutiera, in momentul in care proiectul este gata, poti beneficia din plin si imediat de efectele pozitive in economie ale acelui proiect. Daca vorbim de Fondul Social European, unde sunt proiecte de recalificare profesionala, proiecte care vizeaza piata muncii, este clar ca efectele se simt pe termen mediu sau lung", a explicat Orban.

Totodata, marile proiecte de infrastructura sunt si cele asteptate sa ridice semnificativ gradul de absorbtie al fondurilor structurale si de coeziune.

In prezent, gradul de absorbtie este de 7,4%, valoare anuntata recent de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

"Din punctul de vedere al Comisiei Europene, aceasta cifra este data in momentul in care se aproba cererile de rambursare transmise de partea romana. Presedintele Barroso a avut perfecta dreptate, rata de absorbtie este dureors de mica", a spus Leonard Orban.

Gradul de absorbtie de 7,4% este totusi dublu fata de momentul in care a fost format ministerul Integrarii Europene, cand era 3,7%.

Primele doua luni din acest an au aratat destul de prost, in conditiile in care au fost absorbite doar 144 milioane euro. Practic, pentru ca ministerul sa isi atinga obiectivul de 3,5 miliarde euro in fonduri atrase pe obiectivul convergenta, Romania trebuie sa absoarba peste 300 milioane euro pe luna.

Totusi, Orban crede ca, in general, rata de absorbtie va creste in momentul in care vor veni cererile de rambursare pe marile proiecte, fie cele de infrastructura de transport, de mediu sau energie si comunicatii.

"In aceasta perioada nu s-au putut face lucrari si sigur ca de aici au venit doar cereri de rambursare pe zona in care se puteau face lucrari si de aceea si vedem aceste cifre slabe. Speram ca din a doua parte a anului sa recuperam si sa ne atingem acest obiectiv de 3,5 miliarde euro", a adaugat ministrul.

Intrebat despre posibilitatea unor noi incetiniri in procesul de absorbtie, Orban a subliniat ca "pentru beneficiari nu trebuie sa existe luni de concediu daca vrem sa atingem acest obiectiv".

El a explicat ca rata de absorbtie tine si de autoritatile centrale si de management, dar si de beneficiar, fie ca acestia sunt privati sau de stat. "Daca beneficiarii nu avanseaza cu lucrarile, nu ai cum sa cresti rata de absorbtie".

Rata de absorbtie creste in momentul in care lucrarile se fac, proiectele se implementeaza, se vine cu facturi catre institutiile statului, acestea le prelucreaza, le transmit Comisia Europeana, iar CE le aproba.

Citeste si:

"Este clar ca va trebui sa fie o activitate foarte intensa la nivelul tuturor beneficiarilor implicati in absorbita fondurilor europene, pentru ca este vorba sa reducem la minimum riscul de dezangajare", a spus Orban.

2013 nu va fi doar greu, ci exceptional de greu

Ministrul Afacerilor Europene a precizat ca anul viitor va fi deosebit de greu din perspectiva absorbtiei fondurilor comunitare, intrucat va trebui sa cheltuim minimum 5 miliarde euro, astfel incat sa evitam dezangajarile.

"Este clar ca, in masura in care vom cheltui mai mult anul acesta, vom mai scadea un pic din presiunea care va fi in 2013", a spus Orban.

In acest context, primul ministru i-a atentionat pe ministrii si sefii de autoritati de management ca ii face responsabili pentru banii UE.

"Mesajul premierului a fost foarte clar: tot balastul, tot ce a ramas neprocesat pana acum sau are intarzieri foarte mari trebuie sa fie finalizat pana la sfarsitul acestei luni", a explicat Orban, intrebat despre existenta anumitor tinte intermediare pe care responsabilii de domeniu sa le respecte.

Ministrul Afacerilor Europene sustine ca cel mai important obiectiv acum este limitare termenelor la 45 de zile lucratoare pentru cererile de rambursare ale beneficiarilor.

"Daca nu este finalizat acest obiectiv, intradevar apare o problema in ceea ce priveste modul in care conducerile diferitelor autoritati de management functioneaza. Asemenea chestiuni vor fi avute in vedere. Vor fi si tinte de parcurs, dar ele sunt indicative. Dar sunt alte tinte care sunt obligatorii si care trebuie respectate, iar daca unii nu le respecta, vor trebui sa plece", a afirmat Leonard Orban.

Rezultatele tratatului fiscal se vor vedea in cativa ani

Potrivit lui Orban, Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in Uniunea Economica si Monetara nu tine de austeritate, ci de disciplina.

Austeritatea este o politica prezenta in foarte multe state membre, tocmai pentru a corecta problemele care au aparut nu neaparat in legatura cu datoria suverana, ci si probleme de competitivitate.

"Tratatul tine de disciplina, in timp ce masurile de austeritate au fost luate in unele state membre tocmai pentru a reveni la disciplina bugetara. Este devreme sa vorbim de efecte si schimbari imediate ale tratatului altfel decat in planul increderii investitorilor si aici lucrurile sunt pozitive. Tensiunile au mai scazut", a spus Orban.

Pe de alta parte, el spune ca rezultate concrete ale tratatului vor aparea dupa 2-3, chiar patru ani, de la intrarea in vigoare a tratatului, prevazuta la 1 ianuarie 2013. "Vor trebui sa treaca acesti ani pentru a obtine rezultate concrete la nivelul economiei europene".

Intrebat despre oportunitatea unei taxe unice in Uniunea Europeana pentru rezolvarea problemelor de contructie fiscala, Leonard Orban a explicat ca "nu taxa in sine ar putea sa rezolve problema, ci o armonizare a sistemelor de impozitare din statele membre".

"Numai ca o asemenea evolutie este posibila pe termen lung. Sigur, exista o coordonare din punct de vedere fiscal intre Franta si Germania. Probabil si alte state membre se vor alatura in viitorul apropiat acestei chestiuni. Dar un stat precum Romania este impotriva unei armonizari generalizate la nivelul intregii UE a unei asemenea politici fiscale, pentru ca mai trebuie sa ai niste parghii cu care sa poti micsora decalajele de dezvoltare cu statele dezvoltate", a conchis Orban.