FMI arata ca acordul stand-by cu Romania derulat in perioada 2009-2011 si-a atins obiectivele, contribuind la stabilitatea economica si soliditatea sistemului financiar, potrivit unui raport de evaluare a programului convenit cu Guvernul roman, prezentat recent de Fond, noteza Mediafax.

"In 2010 (la jumatatea anului - n.r.), Guvernul a introdus masuri fiscale radicale pentru a combate efectele contractiei economice, mai profunda decat se estimase, masuri care ar fi contribuit la scaderea productiei economice. Masurile - majoritatea pe partea de cheltuieli, cu scopul de a readuce costurile la nivelurile din 2007 - au presupus taierea cu 25% a salariilor din sectorul public, cu 15% a prestatiilor sociale, alte reduceri ale cheltuielilor publice cu bunuri si servicii, o scadere cu peste 8% a numarului angajatilor din sectorul public.

O majorare a TVA cu 5 puncte procentuale, la 24%, a fost de asemenea operata in iulie 2010. Aceste masuri au asigurat atingerea obiectivelor din program (...) Cu toate acestea, masurile au determinat o pozitie foarte prociclica, intarziind practic revenirea economica. Privind in retrospectiva, s-ar putea spune ca procesul de ajustare putea fi mai gradual, in special tinand cont de nivelul relativ redus al datoriei publice a Romaniei", se arata in raport.

FMI noteaza ca, la momentul respectiv, tintele din program fusesera deja "relaxate substantial", adaptate la contractia economica peste estimari, iar politica monetara sustinea revenirea economica.

Documentul a fost pregatit la nivel de specialisti si nu reflecta neaparat opiniile FMI sau ale Guvernului roman, se spune in raport.

Raportul FMI aminteste ca tintele de deficit bugetar pentru 2009 si 2010 au fost ridicate la prima si la a patra evaluare a acordului stand-by, din cauza declinului economic abrupt, insa temerile privind situatia fiscala pe termen scurt au fost calmate de soliditatea programului pe termen mediu, care a stins motivele de ingrijorare privind sustenabilitatea fiscala.

"Mai precis, ajustarea fiscala din 2009 a fost deraiata de contractia economica mai abrupta fata de estimari, de intarzierile in implementare si de incertitudinea politica", se spune in document.

Guvernul a reusit sa atinga tinta revizuita de deficit bugetar pentru 2009 prin scaderea cheltuielilor de capital, plati mai scazute in contul dobanzilor si o revenire tarzie a veniturilor la buget, in pofida intarzierilor in implementarea unor masuri pe partea de cheltuieli si incertitudinilor privind bugetul inainte de alegerile prezidentiale, care de altfel au intarziat efectuarea celei de-a doua evaluari a acordului.

Citeste si:

Dupa reducerea salariilor cu 25% in iulie 2010, bugetarii au beneficiat anul trecut de o majorare salariala cu 15%, iar pentru refacerea completa a veniturilor initiale ar mai fi necesara o crestere cu circa 16%.

Primul care a vorbit despre majorarea salariilor bugetarilor a fost presedintele Traian Basescu, care a spus in Parlament ca puterea are datoria de a gasi solutii ca in jurul datei de 1 iunie sa fie "reintregite" salariile bugetarilor.

Surse oficiale au declarat pe 9 martie ca premierul Mihai Razvan Ungureanu i-a transmis guvernatorului BNR ca intentioneaza sa majoreze salariile bugetarilor, cu un cuantum care urmeaza sa fie stabilit, Mugur Isarescu spunandu-i ca aceasta este exclusiv decizia Guvernului si ca pe el il intereseaza cresterea consumului.

Potrivit surselor, una dintre variantele aflate in analiza este ca pierderea salariala in sectorul bugetar sa fie recuperata in etape, dintre care una aplicata incepand cu luna iunie, iar restul banilor sa fie acordati ulterior.

Pe fondul crizei financiare mondiale, Romania a contractat in luna martie a anului 2009 un acord stand-by pe doi ani cu FMI, pentru echivalentul a 13 miliarde euro, completat de finantare suplimentara de la Comisia Europeana si Banca Mondiala pentru un pachet total de asistenta externa de 20 miliarde euro.

Colaborarea cu FMI a fost continuata la inceputul anului 2011 prin incheierea unui acord de tip preventiv de 3,6 miliarde euro, completat de finantare de 1,4 miliarde euro de la Comisia Europeana si 400 milioane euro de la Banca Mondiala.

Raportul FMI aminteste ca toate evaluarile trimestriale ale programelor convenite cu Romania au fost incheiate cu succes, cu atingerea marii majoritati a obiectivelor.