Argumentele autoritatii locale au fost transmise UE, desi sunt tratate cu rezerva chiar de catre Ministerul roman al Afacerilor Europene, care ia serios in calcul posibilitatea condamnarii Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) sau anularii cu intarziere a contractului incriminat.

Incalcarea legislatiei achizitiilor publice a fost indicata de Comisia Europeana (CE) la sfarsitul lunii ianuarie, in cazul unui contract de reabilitare a infrastructurii din sectorul 3, in valoare de aproximativ 110 milioane euro, atribuit in 2009 de primaria condusa de Liviu Negoita catre Axela Constructii, AB Construct, Tehnologica Radion si Pro Cons XXI, firme care, de-a lungul anilor, au castigat numeroase contracte cu administratia locala.

Firma AB Construct este condusa de Bogdan Gruia, indicat in presa ca fiind un apropiat al primarului Negoita, iar Tehnologica Radion este patronata de Theodor Berna, partener de afaceri intr-o alta firma cu Gruia. SC Pro Cons XXI este controlata de Florentina Bonciog, despre care presa a scris ca este fiica directoarei Administratiei Strazilor din sectorul 6.

Procedura de licitatie a fost contestata atunci la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) de societatile de constructii Mari Vila si Straco Grup, iar CNSC a dispus modificarea criteriilor de admitere la licitatie, in sensul reducerii pragului minim de solvabilitate de la 50% la 30% si diminuarii cifrei medii de afaceri obligatorii. Contestatia a vizat inclusiv oferta depusa in asociere de Axela Constructii, AB Construct, Tehnologica Radion si Pro Cons XXI, iar CNSC a dispus anularea raportului procedurii prin care oferta acestei asocieri a fost declarata castigatoare si reevaluarea ofertelor.

Modificarile privind criteriile de participare la licitatie au fost insa publicate de Primaria sector 3 numai in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), nu si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar noul termen de depunere a ofetelor pe baza noilor conditii, mai accesibile, a fost fixat la doar trei zile, contractul fiind atribuit in final aceleiasi asocieri de firme Axela Constructii, AB Construct, Tehnologica Radion si Pro Cons XXI.

Acordul-cadru a fost incheiat pe o perioada de patru ani, astfel ca se afla in executare si in prezent.

Comisia Europeana s-a sesizat si a atentionat autoritatile romane ca licitatia incala normele UE privind achizitiile publice, prin faptul ca modificarile operate pe parcurs au fost comunicate numai la nivel national, nu si prin intermediul Jurnalului Oficial al UE pentru a se asigura un tratament egal tuturor firmelor din Uniune, si nici nu a acordat candidatilor un termen suficient pentru pregatirea ofertelor, acestia avand la dispozitie doar trei zile.

Firmele castigatoare si-au asumat un termen "fantezist"

Un document oficial releva totodata ca oficialii UE considera ca firmele castigatoare si-au asumat un termen "fantezist" de doar doua zile pentru finalizarea documentatiei tehnico-economice, criteriu de atribuire a contractului cu o pondere de 15%, ceea ce releva ca oferta nu a fost de fapt evaluata obiectiv, precum si ca acestea au ofertat preturi care indica o "anomalie", deoarece nu acopereau nici macar materialele necesare pentru realizarea lucrarilor.

"In plus, exista diferente mari de preturi intre lucrari similare", se arata in document.
In urma avertismentului primit din partea Comisiei Europene, reprezentantii Ministerului Afacerilor Europene, care reprezinta Romania in fata institutiilor UE, si cei ai Primariei sectorului 3 s-au intalnit de mai multe ori pentru a pregati un raspuns, oficialii CE primind in aceste zile justificarile partii romane, au declarat surse de la Bruxelles.

"Primaria sustine ca termenul de prezentare a ofertelor a fost unul «rezonabil», deoarece firmele nu trebuia sa intreprinda niciun demers suplimentar in urma modificarilor din documentatia de atribuire, si ca oricum licitatia era «destinata cu precadere» firmelor mari care participau deja la aceasta procedura. Primaria mai invoca faptul ca orice firma interesata, din Romania sau Uniunea Europeana, putea afla de licitatie prin SEAP si ca preturile prezentate de castigator nu erau derizorii in comparatie cu cele de pe piata deoarece acesta era si producator", arata sursele citate.

Documentul obtinut releva insa ca aceste argumente sunt privite cu rezerva chiar de catre partea romana, care se asteapta ca oficialii CE sa nu fie convinsi de punctul de vedere al primariei.

Citeste si:

"Ministerul Afacerilor Europene apreciaza ca exista riscul ca, tinand cont de dispozitiile Directivei CE si ale jurisprudentei CJUE, pentru cel putin trei motive invocate de Comisie explicatiile prezentate de Primaria Sectorului 3 sa nu poata sa convinga Executivul comunitar sa-si modifice pozitia", se arata in document.

Astfel, in ceea ce priveste acordarea unui termen de trei zile pentru depunarea ofertelor, ministerul apreciaza ca acesta nu este un termen rezonabil, avand in vedere complexitatea si valoarea mare a lucrarilor. Prin acordarea unui termen de trei zile, firmele care nu indeplineau initial conditiile privind pragul de solvabilitate si cifra medie de afaceri, dar le indeplineau ulterior, nu au beneficiat de un termen rezonabil pentru a putea pregati o oferta.

In ceea ce priveste lipsa publicarii la nivel european a modificarilor privind criteriile de participare, aceasta poate constitui o incalcare a obligatiei de a nu publica la nivel national nimic diferit fata de informatiile publicate in Jurnalul Oficial al UE.

Acelasi document releva insa ca Primaria Sectorului 3 "considera ca Romania ar trebui sa combata" argumentele Comisiei Europene si sa prezinte in detaliu propriile sustineri. In aceste conditii, desi atentioneaza ca analiza juridica releva ca argumentele invocate de primarie ar putea sa nu convinga Comisia sa isi modifice pozitia, Ministerul Afacerilor Europene a decis sa transmita la Bruxelles argumentele primariei, bazandu-se pe "disponibilitatea" oficialilor europeni de a discuta problema. Documentul arata totodata ca expertii CE au atentionat deja autoritatile romane ca, daca vor avea in continuare indoieli privind respectarea dreptului Uniunii si dupa analiza raspunsului Romaniei si nu vor fi luate masuri de conformare, actiunea isi va continua cursul.

Practic, Ministerul Afacerilor Europene transmite la Bruxelles argumentele primariei pe care chiar partea romana le trateaza cu rezerva, asumandu-si riscul unei condamnari a Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, ministerul fiind gata sa sustina chiar si in fata instantei aceste argumente considerate insuficiente chiar de la Bucuresti.

"In eventualitatea in care cauza ar ajunge pe rolul Curtii, este posibil ca aceasta sa considere intemeiate argumentele invocate de Comisie in special cu privire la obligatia de publicare a modificarilor privind criteriile de participare si de acordare a unui termen prea scurt pentru pregatirea ofertelor. De asemenea, numarul mare de motive invocate de Comisie si faptul ca este suficient sa fie admis unul singur ar reduce sansele ca Romania sa obtina o hotarare favorabila si ar creste posibilitatea ca Romania sa fie condamnata pentru incalcarea Directivei CE", este riscul pe care Ministerul Afacerilor Europene si-l asuma in numele Romaniei pentru Primaria Sectorului 3.

Daca CJUE va constata ca Romania nu a respectat obligatiile in domeniul achizitiei publice, statul va fi obligat sa ia imediat masuri de conformare, precum anularea contractului, iar primaria ar putea fi obligata sa repare eventuale prejudicii cauzate chiar candidatului castigator ca urmare a acestor masuri.

Daca aceste masuri nu sunt luate insa in timp util sau vor fi considerate insuficiente, Comisia Europeana va solicita in justitie obligarea Romaniei la plata unei sume forfetare si/sau a unor penalitati. In materialul care prezinta pozitia partii romane in cazul acestei licitatii a primariei, Ministerul Afacerilor Europene vorbeste chiar despre o "conduita ilicita" in urma careia statul roman poate fi obligat sa achite despagubiri celorlalte firme.

"Existenta unei hotarari de condamnare ar spori riscul angajarii raspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin incalcarea dreptului UE. In masura in care unii particulari pot demonstra ca prin aceasta conduita ilicita le-a fost cauzat un prejudiciu si ca acest prejudiciu este determinat sau determinabil, atunci ar putea fi angajata raspunderea statului pentru repararea prejudiciilor astfel cauzate", se arata in document.

Aceeasi sursa indica insa si o varianta alternativa aflata la dispozitia autoritatilor romane, sugerata chiar de expertii Comisiei Europene pentru ipoteza in care argumentele primariei vor fi considerate nesatisfacatoare, si anume anularea contractului in vigoare si lansarea unei noi licitatii pentru executarea restului de lucrari, aceasta fiind singura solutie care ar determina Comisia sa claseze cauza.