Cu o saptamana inaintea summitului european, doua centre de studii economice europene au prezentat o evaluare a progreselor inregistrate in implemenatrea reformelor din cadrul Agendei Lisabona. Evaluarea aceasta, care s-a referit deopotriva la membrii UE si la tarile candidate, urmeaza sa stea la baza discutiilor ce vor avea loc in Comisia Europeana. Potrivit raportului, Romania se plaseaza inaintea Poloniei si Maltei, state care au aderat la UE in mai 2004, dar in urma Bulgariei, situata pe pozitia 24.

Pe 23 si 24 martie, sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana si din tarile candidate se vor reuni la Bruxelles in cadrul summitului anual din primavara. Potrivit surselor oficiale, discutiile se vor concentra acum pe progresele realizate in implementarea reformelor ce privesc cresterea economica si piata muncii, reforme prevazute in cadrul Agendei Lisabona.

In 2005 Comisia Europeana a relansat Agenda Lisabona, punand mai mult accent pe cresterea economica si imbatranirea fortei de munca, si implicand mai mult guvernele si institutiile nationale in implementarea reformelor.

Dezinteresul politic

Cu toate ca rapoartele realizate de institutele Bruegel si Centre for European Reform (CER) ajung la concluzii in buna parte diferite, ele au totusi meritul, observa EurActiv, de a arata cu degetul elevii buni si slabi ai Europei. Potrivit abordarii realizate de Bruegel, care a constat in a acorda tarilor note de la 1 la 12 pentru implementarea Agendei, si pentru implicarea politicienilor in aceste reforme, locul intai este ocupat de Estonia (cu 11 puncte). La o distanta de patru puncte urmeaza un grup de noua tari printre care Austria, Danemarca, Polonia si Spania, iar cea mai mica implicare a politicienilor (2) gasim in Marea Britanie, Germania si Olanda. Ca atare, in conditiile in care majoritatea tarilor au obtinut sub sase puncte, se poate spune ca la nivelul guvernelor statelor membre si candidate exista un puternic dezinteres fata de adoptarea reformelor din Agenda Lisabona, iar la nivelul Bruxellesului o slaba monitorizare a procesului.

Citeste si:

Polonia, oaia neagra a Uniunii Europene

Conform celui de-al doilea raport, intocmit de laboratorul londonez Centre for European Reform (CER) si prezentat ieri in cadrul Comisiei Europene, progresele par sa fie mai consistente si pe toate palierele Agendei. In clasamentul CER lucrurile stau insa diferit. Danemarca ocupa prima pozitie, urmata de Suedia si Austria.
Marea Britanie, Olanda si Finlanda au si ele un scor ridicat. Cele mai slabe rezultate le-au inregistrat insa tarile mediteraneene, Italia, Grecia, Portugalia, iar coada listei a fost ocupata de Polonia si Malta.

Romania, intre Bulgaria si Polonia

Pe langa Polonia si Malta, rezultate extrem de slabe au obtinut si Romania si Bulgaria, plasate de CER pe locurile 25, respectiv 24. Principalele motive pentru care CER ne-a plasat pe aceste pozitii sunt perspectiva de evolutie a somajului pe termen lung, extrem de sumbra, si problemele politice interne, care au incetinit ritmul reformelor.
Anul trecut cea mai slaba pozitie a fost ocupata de Italia, care acum a reusit insa sa urce pe 23.