Ministerul Agriculturii a comunicat ieri oficial rezultatele licitatiei organizate pe data de 10 februarie pentru derularea fondurilor incluse in Programul Fermierul. Castigatorii sunt CEC, BRD-GSG si Banca Comerciala Carpatica. Cele trei banci nu au reusit, insa, prin punctajele obtinute, decat sa absoarba 950 de miliarde de lei vechi. Aceasta inseamna ca pentru restul, 6.050 de miliarde ROL, trebuie organizata o alta licitatie.

Conform datelor finale ale procedurii de licitatie, CEC a obtinut derularea unui fond de 250 miliarde lei vechi, BRD - 500 miliarde lei vechi, iar Banca Comerciala Carpatica - 200 miliarde lei vechi. In total s-a adjudecat derularea unor fonduri de 950 miliarde lei vechi, care vor fi oferite beneficiarilor cu o dobanda de 5%. Acesti bani vor fi dati drept credite prin Programul Fermierul in scopul cofinantarii programelor SAPARD.

Alegerea intre bancile participante la licitatie s-a facut pe baza unui set de criterii, printre care s-au numarat: marimea retelei teritoriale, dobanzile si comisioanele practicate, sumele suplimentare oferite drept credite pentru agricultura, comisioanele platite catre Ministerul Agriculturii pentru sumele neutilizate. Pana la sfarsitul lunii martie a.c., castigatorii vor incheia contracte cu Ministerul Agriculturii, moment din care fondurile vor ajunge la dispozitia celor interesati.

BCR a cheltuit cele 300 de miliarde ROL

Desi a participat la licitatia organizata de Ministerul Agriculturii, BCR nu se numara printre castigatori. Aceasta cu toate ca BCR are deja experienta in acest program, fiind singura care a castigat licitatia pentru derularea celor 300 de miliarde ROL pe care MAPDR le-a alocat la sfarsitul lui 2005. Mai mult decat atat, conform datelor pe care le-am primit de la MAPDR, BCR a reusit intr-un interval de doua luni si jumatate, pana la data de 5 martie a.c., sa aloce toate fondurile primite, emitand scrisori de confort pentru 81 de proiecte.

Potrivit lui Adrian Tibu, purtatorul de cuvant al MAPDR, BCR a pierdut cea de-a doua licitatie pentru ca nu a acceptat sa includa in contract un comision de neutilizare a fondurilor (1% pe an).

Citeste si:

O noua licitatie

Tinand cont ca nu s-a consumat intregul fond de 7.000 de miliarde al Ministerului Agriculturii pentru Programul Fermierul, va urma o noua licitatie in cursul lunii aprilie 2006. La aceasta licitatie pot participa toate bancile din Romania, inclusiv cele care au castigat la prima licitatie. "Asteptam in continuare banci, inclusiv pe BCR, care poate gandeste o alta forma de participare la licitatie. Poate decidem si noi sa schimbam putin oferta. Insa, noi am mers mereu pe o linie similara cu SAPARD-ul. Nu putem cobori standardele la banci, pentru ca oricum SAPARD le va cere", ne-a declarat Adrian Tibu.

Bancile, neinteresate de creditul agricol

Faptul ca, din cele 7.000 de miliarde ROL, s-a alocat abia a saptea parte, e un rezultat slab. In aceste conditii, e greu de crezut ca la urmatoarea licitatie se va reusi alocarea in totalitate a sumei de 6.000 de miliarde ROL. Cu toate acestea, Legea 231 este unul dintre pilonii principali pentru absorbtia pe termen scurt a fondurilor SAPARD. Si mai avem de absorbit, de alocat pe proiecte, peste 600 de milioane de euro, pana la finele anului.

"Rezultatul licitatiei reflecta un fenomen cu care ne confruntam de ani buni de zile: lipsa de apetenta a sectorului bancar pentru sectorul agricol", ne-a declarat Dan Gherghelas, director adjunct al Agentiei SAPARD. Acesta este totusi convins ca, pana la finele anului, vom reusi sa absorbim toate sumele pe SAPARD. "Bancile inca sunt reticente fata de afacerile in zona agriculturii. Sunt obisnuite sa faca profituri mari, cu eforturi minime. Poate ca e si un domeniu mai nou pentru ele, care implica ideea de a intra in contact cu lume care nu e pregatita. Se tem ca dureaza mult, in conditiile in care creditele se pot acorda pe un termen de pana la zece ani, garantiile nu sunt asa sigure. Sau poate ca unele banci sunt multumite cu situatia in care sunt acum si se gandesc ca au timp sa se extinda in viitor. Bancile nu sunt obisnuite cu sistemul agricol. E o experienta pe care e mai bine sa o intalneasca intai la altii", ne-a precizat, la randul sau, Adrian Tibu.