Cand au castigat Cupa Campionilor Europeni in 1986, cei de la Steaua au primit cate un ARO. Valoarea acestuia era de aproximativ 40 de salarii medii pe economie. Astazi, 40 de salarii medii inseamna aproape 10.000 de euro. Cu alte cuvinte, pentru cel mai important trofeu fotbalistic la nivel de cluburi, stelistii au fost recompensati cu o suma identica cu cea promisa 20 de ani mai tarziu rapidistilor pentru o performanta oarecum mediocra - calificarea in optimile Cupei UEFA- si de doua ori mai mica decat cea primita anul trecut de stelisti pentru eliminarea Valenciei.

Diferentele sunt si mai mari cand vine vorba de salarii. Acum doua decenii, fotbalistii erau angajatii institutiilor de stat, fie ele ministere fie intreprinderi, si nu reuseau sa castige decat de doua sau de trei ori salariul mediu pe economie. Pe langa primele de obiectiv (de multe ori egale cu un salariu-doua), singurele avantaje le aveau cei care faceau deplasari in strainatate si, din diurna primita, cumparau diverse produse (de la guma de mestecat la videocasetofoane), pe care le vindeau apoi in tara cu adaosuri uriase.

La cativa ani dupa caderea comunismului, situatia se schimbase, dar nu radical. Intr-un recent interviu pentru “Evenimentul zilei”, fostul international Jean Vladoiu isi aducea aminte de vremurile cand juca pentru Rapid, in 1994. “Contractele jucatorilor nu depaseau 25.000 de dolari pe an. Cu Viorel Hizo antrenor, Rapid a ajuns pana in turul al doilea al Cupei UEFA. Pentru calificarea in acea faza am incasat o prima de o mie de dolari de caciula”, povesteste el.

Cinci ani mai tarziu, daca ar fi eliminat Benfica si ar fi ajuns in turul al doilea al aceleiasi competitii, jucatorii de la Dinamo ar fi primit cate trei mii de dolari. si salariile mai crescusera un pic: in 1999, un jucator ca Adrian Mutu castiga la Dinamo cam 35.000 de dolari anual, in timp ce in 2001 Eugen Trica lua de la Steaua 90.000 de dolari.

Dar adevarata explozie a avut loc in ultimii doi-trei ani. Sunt de ajuns cateva exemple pentru a intelege cat de mult au crescut sumele de care se discuta in fotbalul intern: fostul antrenor al Stelei, Oleg Protasov, incheiase contractul de anul trecut pentru circa 320.000 de dolari pe an, Mihaita Plesan primea la Dinamo 100.000 de euro pe sezon, in timp ce Hagi antreneaza “Poli” pentru nu mai putin de jumatate de milion de dolari. Campionul jucatorilor din Divizia A la capitolul salarii este Mirel Radoi, care are in prezent 300.000 de euro pe an si caruia finantatorul Gigi Becali i-a promis ca va castiga, treptat, pana la 900.000 de euro intr-un sezon.

Si bugetele cluburilor au ajuns la sume de neimaginat in urma cu putina vreme. Fata de campionatul trecut, bugetul lui Dinamo a crescut de la sase la zece milioane de dolari, cel al echipei “Poli” Timisoara, de la unu la noua milioane de dolari, cel al Rapidului a fost si el marit cu circa 15%, de la patru milioane de dolari, in timp ce la Steaua s-a anuntat “buget nelimitat”.

Citeste si:

“Responsabila pentru aceste lucruri este cresterea economica din ultima perioada. Investitorii au avut la dispozitie mai multi bani pentru fotbal, iar acesti bani au ajutat la aducerea sau la pastrarea in tara a unor jucatori si antrenori de valoare. Inca nu este suficient, insa sunt semne ca va fi si mai bine”, spune secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Valentin Alexandru. Intr-adevar, daca in ultimii patru ani PIB-ul a crescut cu circa 24%, evolutia ar urma sa se pastreze si pentru viitorii patru ani (crestere de cel putin 6% pe an).

Analistul economic Daniel Daianu pare si el convins ca situatia economica a avut un cuvant greu de spus. “Cel mai mult a contat, desigur, evolutia pozitiva a economiei. Dar nu trebuie uitate nici eforturile de renuntare la aranjamente. Apoi, e interesant sa asistam la resurectia echipelor din provincie, care, deloc intamplator, provin din poli de crestere economica, precum Timisoara sau Clujul”, afirma el. Daianu mai spune ca “succesul aduce alte succese si apetitul investitorilor va creste, fiind foarte posibil sa intram intr-un ciclu fast din acest punct de vedere”. El subliniaza ca nu trebuie neglijate investitiile facute in ultima vreme in alte sporturi, precum hocheiul, baschetul ori handbalul, care au demonstrat importanta finantarii sportului.

Nu toata lumea vede, insa, o legatura stricta intre nivelul economiei si cel al performantei sportive. Unii dau ca exemplu nationalele de fotbal din America de Sud sau Africa sau chiar echipa feminina de gimnastica a Romaniei, lidera mondiala in perioade de criza economica. “Se pot obtine rezultate bune si in conditii economice vitrege”, explica Sorin Satmari, directorul de imagine si comunicare al LPF. Altii considera ca recentele rezultate pozitive ale cluburilor romanesti au la baza mai mult orgoliile patronilor decat redimensionarea bugetelor. “Nu cred ca e vorba de cresterea economica care impinge fotbalul de la spate, ci de dorinta unor oameni de afaceri, fie ca e vorba de Copos, Becali, Bosanceanu, Iancu fie Gheorghe stefan, de a-si face imagine”, spune Florin Calinescu.

E interesant sa asistam la resurectia echipelor din provincie, care, deloc intamplator, provin din poli de crestere economica, precum Timisoara sau Cluj.

Daniel Daianu,
analist economic

Sursa: http://www.capital.ro/index.php?a=23419&shift=1