Dupa ce a absolvit facultatea de matematica, in anul 1993, lui Cezar Joita nu-i trecea prin gand sa paraseasca tara, desi era unul dintre cei mai buni studenti din generatia sa. Avea in acel moment doua variante: sa ramana in Universitate ca profesor sau sa pornesca o cariera in cercetare. A ales-o pe ultima si, astfel, s-a angajat la Institutul de Matematica al Academiei Romane (IMAR). Prin 1994 castigam la IMAR cam 60 de dolari pe luna, iar sotia castiga cu vreo cinci dolari mai mult pentru ca era profesoara de liceu si avea si ore de dirigentie, isi aminteste Cezar Joita.
Spre norocul lui, parintii au avut ceva bani stransi si le-au cumparat o garsoniera in Bucuresti. Cu toate acestea, in cei doi ani in care au stat in acea garsoniera, din cele doua salarii, Cezar si sotia lui au reusit sa-si cumpere doar o lustra si o masuta de cafea. Dupa un an de IMAR, m-am hotarat sa plec din tara, dar am constatat ca stiam doar vreo suta de cuvinte in engleza. Am inceput sa invat engleza 10-12 ore pe zi si dupa un an am luat Toefl-ul (Test of English As a Foreigh Language - n.r.), povesteste el.
Dupa ce a trecut testul de limba engleza, Cezar Joita a plecat cu o bursa de doctorat si a reusit sa-si ia cu el si sotia, in SUA, la State University of New York at Buffallo. Motivul pentru care a parasit tara este tras parca la indigo cu al sutelor de matematicieni si informaticieni care au decis dupa 1990 sa-si construiasca o cariera in afara tarii. Am plecat pentru bani, spune concis Cezar Joita.
Chiar daca o bursa pentru doctorat in SUA, Franta sau oricare alta tara vestica nu reprezinta chiar o afacere profitabila, cei care pleaca spun ca in cei cinci ani de doctorat, veniturile le permit sa traiasca destul de bine si chiar sa faca ceva economii. Apoi, dupa doctorat, exista burse postdoctorale, de 30.000-40.000 de euro pe an, sau chiar mai mult in unele cazuri. In afara de asta, multi dintre ei mai castiga si din contracte de cercetare sau colaborari cu diverse firme. Variantele sunt doua. Sa ramana acolo si sa traiasca decent sau sa se intoarca. si in cazul intoarcerii, sunt tot doua variante: fie ca profesor universitar la una din facultatile romanesti, fie ca cercetator la Institutul de Matematica al Academiei.
In ambele cazuri, salariul de inceput nu depaseste decat rareori valoarea de sase milioane de lei pe luna si ajunge dupa cinci-sase ani la 10-11 milioane de lei vechi. Salariile extrem de mici au dus la exodul creierelor romanesti peste hotare. Cei mai multi au renuntat definitiv la gandul intoarcerii in tara. Mari companii din lume, precum Microsoft, IBM, Intel sau Google, angajeaza din ce in ce mai multi matematicieni si informaticieni romani pentru diverse cercetari. Este pacat ca o tara ca Romania este in situatia de a exporta matematicieni - pe gratis si in plus dupa ce i-a format - si de a importa pe bani grei rodul muncii in strainatate a unora dintre ei, rezuma problema Andrei Moroianu, profesorul universitar in varsta de 34 de ani de la Centrul de Matematica al cole Polytechnique din Paris.
Cristian Calude, unul dintre cei mai renumiti informaticieni romani din strainatate, profesor la departamentul de Computer Science al Universitatii din Auckland, Noua Zeelanda, spune la randul sau ca nu exista mare industrie din strainatate in care un creier romanesc, un matematician sau un informatician, sa nu aiba o implicare in partea de cercetare. Se stie ca imediat dupa 1990, multi dintre cercetatorii care au ramas totusi in tara dintr-un motiv sau altul, ingroziti de salariile mici pe care le primeau de la stat, au ales sa fie soferi de taxi sau vanzatori de sifoane si, putin mai tarziu, agenti de vanzari la diverse companii.
In Romania au mai ramas circa 5.000 de cercetatori
Dar iata ca in aceasta perioada, problema cercetarii este repusa pe tapet. Cu doua saptamani in urma, intors de la Bruxelles, presedintele Traian Basescu a declarat la sosirea pe aeroport ca, pana in anul 2010, fiecare stat membru UE va trebui sa aloce 3% din produsul intern brut (PIB) pentru cercetare. In prezent, bugetul alocat cercetarii se ridica in Romania la 0,32% din PIB. Asta ar insemna o crestere de zece ori a fondurilor pe care ar trebui sa le primeasca cercetarea. Sa fi simtit europenii ca nu prea mai fac fata americanilor si asiaticilor pe taramul inovatiei? Probabil ca din acest motiv Uniunea Europeana incepe sa acorde o importanta sporita acestui segment. In plus, cercetatorii vor avea posibilitatea, ca din 2008, sa lucreze oriunde pe teritoriul UE, fara a se tine cont de masurile de integrare a statelor noi membre privind libera circulatie a fortei de munca.
Cu toate acestea, satui de promisiuni, sindicalistii din cercetare au anuntat ca vor relua protestele din aceasta luna si ca vor sa dea in judecata autoritatile statului pentru dezastrul provocat in domeniu, si din cauza caruia estimeaza ca, in cativa ani, cercetarea romaneasca va disparea, dupa cum a afirmat recent liderul sindical Radu Minea, citat de Mediafax. Minea, care ocupa functia de presedinte al Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare Proiectare din Romania (FSLCPR), a declarat la sfarsitul lunii trecute, intr-o conferinta de presa, ca sindicatele au trimis un material la Bruxelles si asteapta ca rezolvarea finantarii domeniului sa vina din afara granitelor tarii, pentru ca cei 5.000 de cercetatori atestati - cati au mai ramas in acest moment in Romania - sa nu plece.
Chinezii si indienii ne-au depasit la capitolul cercetare
Pe de alta parte, si investitorii sustin si recunosc rolul cercetarii si criza prin care trece aceasta. Florin Talpes, directorul general al Softwin si presedinte al Asociatiei Nationale a Industriei de Software si Servicii din Romania, crede ca statul ar trebui sa acorde mai multa atentie cercetarii si sa aloce mai multi bani acestui sector. Pana atunci, plecarea masiva a creierelor romanesti in strainatate va continua. Romania nu da doi bani pe cercetare si asta este ca si cum ai zice: Ma doare-n fund de viitorul meu!, comenteaza Talpes.
El adauga ca ar fi o oportunitate pentru Romania sa faca outsourcing pe segmentul cercetare-dezvoltare (research and developement - R&D), pentru ca acestea sunt produse cu plus-valoare, nu lohn. I-am spus si lui Silviu Hotaran (n.red. - directorul Microsoft pentru Europa de Sud-Est) ca trebuie sa facem lobby ca sa aducem marile companii sa faca R&D aici. Pentru ca avem scoli bune de matematica si informatica si e pacat sa nu exploatam aceasta oportunitate, mai spune seful de la Softwin.
Citeste si:
Sursa: http://www.capital.ro/index.php?a=23414&shift=1
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
