Presedintele Comisiei de buget-finante, senatorul Ovidiu Marian, a declarat ca tratatul va intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2013, cu conditia ratificarii de catre 12 state membre ale zonei Euro sau in prima zi a lunii urmatoare depunerii ultimului instrument de ratificare de catre o parte contractanta a carei moneda este Euro, aplicandu-se data care intervine mai intai.

El a aratat ca membrii comisiei de buget-finante au adoptat un raport de admitere al proiectului de lege, scrie Mediafax.

Dupa vot, presedintele Senatului, Vasile Blaga, a precizat ca Senatul este Camera decizionala in cazul acestui proiect de lege, astfel ca, prin votul de admitere, Romania a ratificat, practic, Tratatul de stabilitate fiscala.

Camera Deputatilor a adoptat, in 8 mai, in calitate de prima Camera sesizata, Tratatul de guvernanta fiscala.

Actul, intitulat "Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare" vizeaza intarirea disciplinei fiscale cu elementele de deficit structural de 0,5% din PIB si o datorie publica de 60%.

La inceputul lunii martie, un numar de 25 state ale Uniunii Europene, inclusiv Romania, dar fara Marea Britanie si Cehia, au semnat Pactul fiscal european, care prevede in principal reglementari fiscale pentru echilibrarea bugetelor si coordonarea politicii economice la nivel european.

Citeste si:

Conform procedurilor, documentul trebuie ratificat in parlamentele statelor membre pentru a putea fi aplicat.

Astfel, Tratatul va intra in vigoare la 1 ianuarie 2013, dupa ce va fi fost ratificat de cel putin 12 state contractante din zona euro sau in prima zi a lunii urmatoare ratificarii de catre cel de-al 12-lea state membru al zonei euro, aplicandu-se data care intervine mai intai.

Tratatul prevede obligatia de a mentine un deficit structural ce nu poate depasi obiectivul national pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru in parte, cu o limita inferioara de 0,5% din PIB, la preturile pietei. In cazul in care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB si nu exista riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice, deficitul structural poate sa ajunga la circa 1% din PIB.

Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie sa se incadreze in limita de 3% din PIB.

In cazul in care se inregistreaza abateri fata de aceste nivele, se va declansa automat un mecanism de corectie, ce trebuie introdus in legislatia nationala de fiecare stat membru, la fel ca si asa-zisa "regula de aur", privind limitarea deficitului structural. Daca un stat membru nu transpune aceste doua prevederi in legislatia nationala, poate fi sesizata Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Nerespectarea deciziei acestei instante poate duce la o sanctiune financiara de maximum 0,1% din PIB-ul tarii respective.