Stroud e un orasel din sud-vestul Marii Britanii, cu populatie cam cat are Lugojul. Micul oras adaposteste una dintre cele mai importante si laudate ferme colective din Marea Britanie, care furnizeaza legume proaspete, cultivate organic, si produse din carne unei parti importante a locuitorilor.

Stroud Community Agriculture e o initiativa nascuta in 2001 de o mana de localnici care doreau sa aiba parte de legume de calitate, produse local. La un an dupa prima intalnire a grupului de initiativa, cooperativa agricola era deja pusa pe picioare. La inceput, un singur fermier, angajat de cooperativa, se ocupa de cultivarea legumelor intr-o gradina intinsa pe jumatate de hectar, intr-un sat din vecinatatea orasului. Atat de mare era dorinta localnicilor de a se asocia ca fermierul a fost platit dinainte sa duca la bun sfarsit prima recolta. Pariul a fost insa castigat. Zece ani mai tarziu, cooperativa detine aproape 20 de hectare de pamant si furnizeaza legume, fructe si carne proaspete celor peste 200 de familii care fac parte din asociatie.

Cooperativa e de fapt o ascociatie non-profit, in care fiecare asociat are un singur vot in adunari, iar deciziile se iau, de regula, prin consens. Membri pun bani la comun pentru chiria terenurilor agricole si pentru plata celor trei fermieri angajati full-time, carora le ofera salarii decente pentru standardele britanice. Fermierii angajati sunt si ei membri ai adunarii generale si au drept de vot in toate problemele discutate, cu exceptia deciziilor asupra salariilor. Cu alte cuvinte, angajatii sunt si asociati, ceea ce le contureaza un interes direct fata de bunul mers al fermei.

Recolta este distribuita in mod egal membrilor cooperativei, iar surplusul, daca exista, se vinde pe pietele locale. Asadar, cooperativa nu serveste doar membrilor ei, ci intregului oras. Mai mult, in afara aspectelor ce tin strict de productie si consum, ferma cooperativei puncteaza substantial si la capitolul coeziune sociala. Membrii cooperativei nu se dau in laturi sa-si suflece manecile scrobite si sa dea, voluntar, o mana de ajutor angajatilor. De asemenea, cooperativa organizeaza tot soiul de evenimente care marcheaza inceputul si sfarsitul ciclurilor agricole si da astfel localnicilor ocazia sa socializeze si sa isi revitalizeze legatura cu pamantul si mediul rural.

Costurile cu intretinerea fermei sunt pentru asociati comparabile cu cat ar trebui sa plateasca la supermarket pentru legume, fructe si carne, insa participarea la Stroud Community Agriculture nu e bazata pe un calcul monetar cost-beneficiu. Cooperativa reprezinta un model agricol autosustinut, democratic, redistributiv si bazat pe reciprocitate, care are rol si in coagularea comunitatii. Mai mult, consumul produselor cultivate local denota si responsabilitate fata de mediu, intrucat implica o reducere a consumului de carburanti necesari transportului produselor agricole.

“Economia mutuala si sustenabila ar trebui sa fie caracterizata de suficienta si cooperare”, scrie Molly Scott-Cato, lector in economie verde si economie sociala la Cardiff. “In calitate de comunitati vom cauta sa stabilim care ne sunt nevoile reale, si sa ne ingrijim de ele impreuna si prin eforturi proprii, in loc sa actionam ca niste consumatori individuali”, noteaza Scott-Cato, ea insasi asociata a cooperativei din Stroud. In viziunea ei, daca statul social a subminat initiativa locala, iar piata libera a lichidat creativitatea si bucuria muncii, modelele economice cooperatiste restituie aceste calitati pierdute.

Pe scurt, cooperativele agricole sunt genul de situatii economice win-win. In ciuda beneficiilor evidente ale acestui model de asociere, in Romania, cooperativele agricole nu sunt la mare cautare. Nu e vorba doar de cele redistributive, cum e cazul fermei din Stroud, ci si de asocierile pentru profit. “Cei mai multi fermieri asociaza imediat asociatia agricola cu fostele C.A.P.-uri”, noteaza blogul baniifermierului.ro. Colectivizarea fortata nu e singurul factor. Desfiintarea prin furt a colectivelor in postcomunism si fragmentarea proprietatii agricole prin retrocedare au stimulat mai degraba initiativa privata, individuala, in detrimentul formelor asociative.

Romania ramane insa tara europeana cu cea mai mare pondere a populatiei rurale. Avem cel mai mare procent de ocupare in agricultura, insa, la capitolul dimensiunilor exploatatiilor agricole suntem codasii Europei. Intre taranul care practica agricultura de subzistenta si marii latifundiari postcomunisti, cooperativele agricole ar putea reprezenta un factor care sa echilibreze balanta.

Antropologul Vintila Mihailescu are o idée asupra modului in care aceste cooperative ar putea fi formate. “100-150 de oraseni isi infiinteaza o asociatie de cartier. Producatorii din vecinatatea rurala se unesc la randul lor intr-o asociatie zonala, de proximitate, care le colecteaza si le transporta produsele”, sugereaza antropologul pentru portatul Think Outside the Box. Cele doua asociatii ar urma sa se intalneasca in cartier, unde incheie impreuna o conventie si organizeaza piete virtuale.

Stroud Community Agriculture ar putea servi drept model pentru astfel de asocieri care sa conecteze urbanul cu ruralul, producatorii si consumatorii.

Acest material face parte din colecția de resurse a primei comunitați de practica pentru dezvoltare durabila din Romania. Comunitatedurabila.ro isi propune sa ofere celor interesați un instrument colaborativ de invațare pentru dezvoltare durabila si reuneste in acest sens experți si manageri de proiecte din domenii diverse, cu toții motivați sa dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.

Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeste in oameni!” inițiat de Asociatia Salvati Dunarea si Delta in parteneriat cu ActiveWatch si implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.