Zona euro se confrunta de mai bine de un an cu o criza a datoriilor, atat in contul statelor risipitoare care au mentinut ani la rand deficite bugetare nesustenabile, cat si in randul entitatilor private, in special banci, care sufera de pe urma creditelor neperformante.

Spania a primit recent 100 miliarde euro pentru a sprijini sistemul bancar, care se clatina sub povara unor credite neperformante de peste 180 miliarde euro acumulate in urma prabusirii pietei imobiliare.

In opinia lui Orban, recentul "bailout" al sistemului bancar din Spania este o solutie care naste o intrebare din partea altor membri ai UE: de ce masura aplicata Spaniei nu s-ar putea replica si in Irlanda, de exemplu, sau in cazul sistemelor bancare din alte state.

Cine ar stabileste ce tara sau ce sistem bancar este "too big to fail"?

Renumitul economist Nouriel Roubini considera ca actuala abordare de recapitalizare a bancilor prin imprumuturi realizate de stat din piata interna a fost un dezastru in cazul Irlandei si a Greciei.

"A condus la o escaladare a datoriilor publice si a facut ca statele sa fie mai putin solvabile, in timp ce bancile au devenit mai riscante in masura in care datoriile lor au crescut", a spus Roubini intr-un editorial pe Financial Times.

Economistul crede ca iesirea din aceasta situatie se poate face printr-un program de recapitalizari directe a bancilor din zona euro, prin metoda actiunilor preferentiale fara drept de vot, care va fi operat de catre Fondul European de Stabilitate Financiara si succesorul acestuia, Mecanismul Europeana de Stabilitate.

Cert este ca se vorbeste din ce in ce mai mult de "un plan de salvare a Uniunii Europene", dupa cum a observat ministrul Orban, si nu doar de un plan de salvare a zonei euro.

Acest plan de salvare a Uniunii Europene ar trebui sa se bazeze pe reforme structurale comune, realizarea unei uniuni bancare si fiscale, pe politici bugetare integrate si, pe termen lung, pe o uniune politica.

In schimb, pe termen scurt, ministrul Afacerilor Europene se asteapta la o decizie cu privire la introducerea unor "project bonds" (obligatiuni prin care se doreste finantarea investitiilor) si sa se faca pasi catre uniunea bancara.

Totusi, desi in 28/29 iunie va avea loc un Consiliu European, Orban este convins ca de abia spre sfarsitul anului ar putea fi luate decizii importante.

"Miza este foarte mare si decidentii trebuie sa aleaga intre mult mai multa integrare sau disolutie", conchide Leonard Orban.

Citeste si:

El remarca faptul ca imaginea UE din ultima perioada este ca acest proiect se peticeste din ce in ce mai mult si fiecare salvare financiara a unui stat ridica mai multe semne de intrebare.

"Este evident ca, daca nu ne vom indrepta spre o uniune bancara, o uniune fiscala si in cele din urma o uniune politica, imi este greu sa vad o solutie ca zona euro sa supravietuiasca in perioada urmatoare", a spus Orban.

Ce solutii are Romania in acest context tulbure?

In opinia ministrului pentru Afaceri Europene, Romania va trebui sa se apropie, nu doar in termeni nominali, dar mai ales din perspectiva convergentei reale la zona euro, pentru ca altfel dezechilibrele pot deveni din ce in ce mai mari.

"Optiunea fundamentala pentru decidentii romani este accelerarea pregatirilor pentru obiectivul adoptarii monedei euro", apreciaza Orban.

Totusi, majoritatea economistilor critica defectele de constructie ale zonei euro si chiar "logica insuficienta" a liderilor europeni.

Profesorul de economie Altar Moise considera ca zona euro nu a fost construita din start ca o uniune monetara optima.

Mai mult, el critica si solutiile nefericite adoptate de liderii europeni pentru a rezolva criza datoriilor, adica masurile de redresare care au vizat exclusiv reducerea deficitului bugetar, care au "facut ma mult rau decat bine".

Si economistul Daniel Daianu crede ca liderii europeni "nu au dovedit suficienta logica", pentru a preveni tensiunile din pietele financiare. Ei (liderii europeni - n.r.) au fost mereu in urma pietelor, pentru ca nu au reusit sa calmeze in acelasi timp investitorii si sa corecteze in acelasi timp problemele cheie ale zonei euro.

1. Credeti ca solutia pentru supravietuirea UE este mai multa integrare?