Comisia prezinta doar ponderea economiei subterane in PIB in 2011, valoarea in euro fiind calculata pe baza datelor privind PIB-ul de anul trecut si cursul mediu leu/euro anuntat de BNR, scrie Mediafax.

Bulgaria este singurul stat din Uniunea Europeana unde ponderea economiei subterane, de 32,3% din PIB, depaseste nivelul de 30%, potrivit datelor Comisiei Europene comunicate miercuri Parlamentului European si Consiliului.

Romania este urmata in ordine de Lituania (29% din PIB), Estonia (28,9%) si Letonia (26,5%). Polonia este pe locul opt cu 25%, iar Grecia pe pozitia a noua, cu 24,3%.

Ungaria ocupa locul 11 (22,8%), iar Cehia locul 17 (16,4%).

Austria, Luxemburg si Olanda sunt singurele tari din UE ale caror economii subterane au o pondere de sub 10% din PIB. Ponderi mici ale economiei subterane mai au in ordine crescatoare Marea Britanie (10,5%), Franta (11%) si Irlanda (12,8%).

Tarile nordice Suedia, Danemarca si Finlanda ocupa pozitiile 19-21, cu ponderi de 14,7%, 13,8%, respectiv 13,7%. Italia este pe pozitia 12 (21,2%), Spania pe 15 (19,2%), iar Germania pe locul 22 (13,5%).

CE precizeaza ca a facut recomandari specifice pentru reducerea economiei subterane Bulgariei, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Italiei, Lituaniei, Maltei, Poloniei si Slovaciei.

Citeste si:

Totodata, Comisia recomanda tarilor membre care beneficiaza de asistenta financiara prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate Financiara sau potrivit prevederilor Tratatului UE (respectiv Articolul 143) sa aplice masurile existente in deciziile de implementare si in memorandumurile de intelegere. In aceasta categorie se afla Grecia, Irlanda, Portugalia si Romania.

Media la nivelul Uniunii Europene este o pondere a economiei subterane de 19% din PIB-ul regiunii, iar in raportul CE se arata ca fraudele si evaziunea fiscala limiteaza capacitatea statelor membre sa majoreze veniturile si sa aplice politicile economice.

Intr-o perioada de consolidare fiscala, cand multe tari trebuie sa reduca cheltuielile si sa majoreze veniturile, aceste masuri sunt ingreunate de evaziunea si fraudele fiscale, iar ponderea de aproape o cincime din PIB-ul UE a economiei subterane arata amploarea problemei.

Comisia mentioneaza faptul ca zeci de miliarde de euro se afla in conturi offshore, deseori neraportate si netaxate, reducand veniturile nationale.

Avand in vedere amploarea fenomenului, intensificarea eforturilor de combatere a fraudelor si evaziunii fiscale nu este doar o problema de venituri, ci si de corectitudine. Majoritatea contribuabililor isi platesc corect taxele si nu trebuie sa fie afectati de majorari suplimentare de impozite, menite sa compenseze pierderile de venituri provocate de evazionisti, se arata in raport.

Inainte de sfarsitul acestui an, Comisia intentioneaza sa prezinte un plan de actiune, bazat pe o evaluare proportionala a impactului, care sa identifice masuri specifice care pot fi luate rapid, daca vor avea prioritate politica. Prezentarea planului va avea loc odata cu o initiativa referitoare la paradisurile fiscale.