"Asa cum a spus ministrul Blaga saptamana trecuta, legea va trebui formulata astfel incat sa fie agreata de toti cei care participa la acest program, iar textul sa fie gata la mijlocul lui iulie, pentru a fi prezentat Guvernului dupa ce toate ministerele si toti factorii care contribuie la elaborarea lui se pun de acord. Urmeaza apoi ca Guvernul sa-l adopte intr-o forma si pe urma sa fie inaintat catre Parlament, pentru ca pana la sfarsitul lunii noiembrie, legea sa fie si promulgata", a aratat oficialul CSA.

CSA se implica in acest proiect sustinut de Banca Mondiala, doar pe parte de expertiza.Sunt o multime de alte elemente care tin de decizia factorilor politici si de politica fiscala pe care o adopta Guvernul, prin Ministerul de Finante, explica Mitroi.

Exista o mare preocupare pentru felul in care se va reusi cuprinderea unui numar cat mai mare dintre cei care sunt obligati sa-si asigure locuintele, in aria de incasare efectiva. "Avem exemplul Turciei, unde asigurarea locuintei este obligatorie si unde, din nefericire, acest grad este doar de 17 la suta. si atunci, prin discutii cu administratiile locale, cu administratiile publice, cu factori din alte ministere, s-a ajuns la concluzia, sustinuta si de consultantul care gestioneaza programul din partea Bancii Mondiale, de a se lega incasarea un impozit, care se datoreaza statului, de prezentarea dovezii de plata a asigurarii".

Administratiile Financiare Locale nu incaseaza aceasta prima, proiectul acesta de incasare a primelor obligatorii pentru aceasta asigurare se deruleaza privat, respectivi de catre societatile de asigurare. Conditionarea lui insa trebuie legata de alta obligativitate fiscala pe care o are cetateanul.

"La ora actuala cifrele arata ca opt milioane si ceva de locuinte sunt in proprietate privata. Teoretic toti acesti proprietari de locuinte ar trebui sa plateasca aceasta prima de 20 de euro. Avand in vedere experienta precedenta din Turcia, s-a cautat o modalitate prin care numarul celor care si platesc efectiv, sa se apropie de acest opt milioane si ceva".

Programul este inclus intr-un proiect mai amplu finantat de Banca Mondiala, care priveste diminuarea riscului si pregatirea Romaniei pentru a preveni efectele . "Sunt alte componente ale acestui proiect, acestea revin in sarcina altor ministere si prevad inclusiv crearea sistemelor de prevenirea dezastrelor si imbunatatiri funciare, respectiv a infrastructurii", arata Mitroi.

Citeste si:

Potrivit acestui program de asigurare obligatorie a locuintelor, banii sunt virati catre reasigurare, printr-o companie romaneasca de reasigurare, care sa plaseze banii in strainatate si sa multiplice sursele financiare care ajuta la repararea pagubelor. Oficialul CSA a aratat spune ca, "potrivit studiilor, daca un stat este pregatit si are intregul program de pregatire, de prevenire si de gestionare a dezastrelor, durata de recuperare, de revenire la starea initiala de dinainte de momentul producerii dezastrului, este cam de trei ani, trei ani si jumatate. in momentul in care un stat nu este pregatit, atunci aceasta recuperare dureaza intre cinci si opt ani de zile".

Statul se va imprumuta printr-un program al Bancii Mondiale si va varsa companiei acesti bani pentru ca aceasta din urma sa poata negocia un program de reasigurare, care inseamna de fapt o suma de trei sute de milioane sau patru sute, pentru ca apoi sa primeasca mult mai multi bani.

"Mecanismul este identic cu cel potrivit caruia un cetatean plateste 20 de euro si primeste o valoare de despagubire de pana la maxim 20 .000 de euro", subliniaza Mitroi. Probabil, la inceput, statul se va implica in subventionarea celor care si la ora actuala beneficiaza de asistenta sociala, mai adauga acesta.

"Bulinele rosii" - regim special

In ceea ce priveste constructiile cu bulina rosie, cele care nu indeplinesc anumite standarde, cele care au fost construite in zone inundabile sau facute fara autorizatie, probabil ca se vor gasi pana la urma modalitati de asigurare, prin celelalte program incluse in proiectul cu Banca Mondiala, este de parere oficialul CSA. "Cei care au construit cu autorizatie in zone care la ora actuala sunt expuse la inundatii sau la alunecari de teren nu sunt de vina. Trebui facute alte investitii colaterale pentru a diminua riscul", a spus Mitroi.

In Europa Occidentala exista legi care te obliga ca la o anumita perioada de timp sa refaci fatadele, sa refaci structura de rezistenta. Chiar si acolo unde nu exista obligativitatea asigurarii locuintei, sunt alte masuri colaterale care ii obliga pe cetateni sa mentina proprietatile la un anumit grad de siguranta si pentru altii, nu numai pentru ei, a aratat reprezentantul CSA, referindu-se la obligativitatea asigurarilor de locuinte. Daca o cladire se darama la cutremur, cetatenii care trec pe acolo si sunt vatamati, nu sunt de vina ca cei care sunt inauntru nu si-au refacut fatada, a incheiat acesta, a aratat Mitroi.