In timp ce odiseea embargoului era un fapt stiut, greva petrolistilor din Norvegia a fost o surpriza, o surpriza care ameninta si duce pas cu pas la paralizarea intregului sector. Chiar si in Norvegia, foarte putini sunt cei care sunt de acord cu cererile grevistilor de a se pensiona cu o pensie completa la 62 de ani si nu la 65 de ani, ca si pana in prezent, conform publicatiei financiare “Financial Times”.

Saptamana trecuta, pretul la titeiul de tip Brent a depasit pragul de 100 dolari SUA/ baril (159 l), dupa ce asociatiile firmelor petroliere din Norvegia au escaladat conflictul amenintand cu oprirea intregii productii nationale, in cazul in care greva nu va inceta in cel mai scurt timp.

Momentul inceperii acestei greve coincide cu inactivitatea unor platforme petroliere de foraj marin din Marea Nordului, oprite pentru revizii tehnice periodice, cu embargoul asupra importurile iraniene iar productia de titei din Libia nu a ajuns inca la valorile normale, cele de dinaintea izbuncnirii conflictului din aceasta tara. Oricum deficitul de titei cauzat de aceasta greva se ridica la peste 2 milioane de barili, echivalentul necesitatii zilnice de consum a Frantei.

O eventuala prelungire a acestui conflict sindical, care a dus deja la cresterea cotatiei la titei - pretul a depasit astazi nivelul de 105,89 dolari SUA/ baril, cu 73 de centi mai mult ca in ziua precedent - ar putea fi un motiv pentru Agentia Internationala a Energiei de a cere eliberarea pe piata a rezervelor strategice de titei.

Pentru a compensa acest deficit. Nu cred insa ca la acest nivel al pretului, vom asista prea curand la o eliberare a rezervelor strategice de titei. Membrii OPEC considera ca un pret al titeilui in jurul valorii de 100 dolari SUA/ baril este un “pret corect” pentru toata lumea, o eventuala eliberare a rezervelor strategice putand avea ca efect o scadere a cotatiei numai pentru o scurta perioada de timp, la fel cum s-a intamplat deja anul trecut.

Daca ne gandim ca la finalul lunii trecute, cotatia la Brent se situa la nivelul de 88,6 dolari SUA /baril, in numai trei saptamani am asistat la o crestere a pretului cu 15%. Nu cred insa ca aceasta crestere este datorata doar celor doua evenimente, amintite mai sus. Scadera de la inceputul lunii iunie 2012, cand s-a atins si valoarea de minim de pana acum al anului in curs, de 88,6 dolari SUA/ baril, a fost una agresiva, volumele zilnice tranzactionate au fost cu 25% mai mari decat media zilnica, s-au construit pozitii “short” foarte mari.

Citeste si:

In momentul in care pretul a inceput din nou sa creasca, au fost activate ordine de “stop loss” pentru pozitiile “short”, anterior constituite si am avut astfel o evolutie ascendenta agresiva a pretului. In ziua de 29 iunie 2012, am asistat la o crestere a pretului cu 6 dolari SUA, de la nivelul de 91,87 la 98,02 dolari SUA/ baril, au fost executate ordine foarte mari de “stop loss”, care au dus la aceasta crestere accelerata in decursul a doar cateva ore.

Pentru perioada urmatoare, ma astept la o stabilizare a pretului intr-un interval de 105 -110 dolari SUA/ baril, nu cred ca pretul va mai ajunge prea curand in zona de 90 dolari SUA/ baril. Dimpotriva, cred ca pretul are in continuare un potential de crestere, se discuta foarte mult de un al treilea program de stimulare monetara din partea FED. Un nou program QE3, care ar putea duce la cresterea cotatiilor pietelor financiare si implicit a cotatiei la sortimentul de tip Brent.

Urmatoarea sedinta de politica monatara a Federal Reserve din data de 1 august 2012 este astfel un eveniment major. Multi analisti economici considera ca la aceasta data este poate cel mai bun moment pentru presedinte acestui organism spre a face refereri clare despre o eventuala implementare a unui nou program de stimulare monetara pentru economia americana.

Problemele economice de la nivel european vor avea bineinteles un impact asupra evolutiei pretului la titei. Sunt astfel asteptate rezultatele urmatoarelor licitatii ale Ministerului de Finante din Spania pentru atragerea de fonduri cu maturitate la 5 si 10 ani, in Grecia ramane de vazut daca se va reusi implementarea masurilor de austeritate. In luna august 2012, guvernul elen are o scadenta din bonduri de pana la 1 miliard de euro. Tot la nivel european, sunt asteptate masuri de redresare economica.

Un prim semnal a fost dat de ECB (Banca centrala europeana), care a redus la 0,75 % dobanda de referinta pentru moneda Euro, o scadere cu 0,25 %. Aceasta masura, venita din partea ECB, nesustinuta insa si de alte masuri fiscale, nu va reusi o redresare a economiei europene! Ramane de vazut care va fi evolutia discutiilor intre autoritatile de la Teheran si organismele internationale.

Este interesant de vazut, care va fi reactia Teheranului la scaderilor exporturilor de titei. Iranienii au luat deja decizia de a inchide si a pune in conservare o serie de campuri petroliere. Vor recurge iranienii din nou la amenintari, privind o eventuala blocare a stramtorii Hormuz? “Iranul ramane un factor semnificativ, cu un potential dramatic de a influenta pretul petrolului”, e de parere Ben Le Brun, analist al pietei la OptionsXpress in Sydney.

Dan Berendel
este trader international si proprietar al Master Chem Oil.