Desi, o larga majoritate (89%) a celor care au votat dumnica, 29 iulie a.c., la referendum a optat pentru demitere a presedintelui, rata de participare pe ansamblu nu a reusit sa intruneasca cvorumul impus de 50% +1 dintre cetatenii cu drept de vot, scriu jurnalistii de la Wall Street Journal (WSJ).

Sursa citat mentioneaza in continuare faptul ca certurile dintre partizanii lui Basescu si alianta de centru stanga condusa de Victor Ponta au escaladat continuu, incepand cu luna iunie, ceea ce a atras atentia liderilor de la Washington si Bruxelles. Acestia ingrijorati de turbulentele politice i-au cerut lui Ponta sa anuleze o serie de "manevre legislative rapide" destinate de a-l demite pe Basescu (?) din functia de Presedinte, care initial fusese suspendat de Parlamentul Romaniei pe motiv ca si-ar fi depasit in mod repetat atributiile constitutionale.

WSJ mai scrie ca o cerere critica venita din partea UE la adresa lui Victor Ponta a fost aceea de a reveni la norma care impunea ca un referendum sa fie valid trebuie sa participe peste jumatate din populatia cu drept de vot. In eroare, jurnalistii de la cotidianul american nu mentioneaza faptul ca la un referendum similar din 2007 procesul de votare a fost validat in afara oricarui cvorum, acest nefiind obligatoriu. De altfel, chiar Traian Basescu mentiona la acea data intr-o interventie televizata ca citez: "Cvorumul la referendum reprezinta un abuz".

Pe langa nevoia de cvorum s-a adaugat apelul lui Traian Basescu adresat sustinatorilor sai de a nu merge la vot, ceea ce a facut imposibil de a indeplini rata de participare. Cu toate acestea, mai mult de opt milioane de oameni, sau aproximativ 46% din alegatorii tarii au participat, iar o pondere de 88% au votat impotriva lui Traian Basescu, scrie WSJ.

Aceeasi sursa il citeaza in continuare pe Sorin Ionita, seful Forum Expert, un ONG compus din patru membri si colaborator la Evenimentul Zilei, care precizeaza ca "rolul UE a fost absolut decisiv si dezminte astfel teoria cum ca Uniunea nu are nici o influenta asupra membrilor dupa aderare".

Autorul materialului compara situatia actuala a Romanei cu cea a Ungariei, acolo unde prim-ministrul Viktor Orban si partidul conservator Fidesz s-au instalat la conducerea tarii in 2010, bazandu-se pe o sustinere foarte puternica din partea populatiei (52% din voturi) nemultumita de masurile de austeritate impuse de vechiul regim politic.

In cazul vecinilor de la nord-vest, WSJ scrie ca UE s-a luptat pentru a preveni abaterea de la valorile democratice, in special in randul noului bloc de politicieni, nu de mult comunisti. UE a tinut piept Ungariei, pe probleme variind de la libertatea mass-media la independenta sistemului judiciar pentru mai mult de un an, insa fara prea mare succes.

Dar, campania diplomatica a UE a cunoscut o larga influenta in Romania, care a aderat in 2007 si spera sa devina parte a zonei Schengen. WSJ mentioneaza, de asemenea, ca UE se afla printre contributorii majori la salvarea Romaniei in 2009 de la prapastia insolventei, alaturi de FMI si BM.

Citeste si:

Pe de alta parte, WSJ aminteste ca actualul Prim Ministru, Victor Ponta, a spus acum o saptamana ca liderii UE au fost "dezinformati" cu privire la actiunile coalitiei USL din Parlamentul Romaniei, dar ca nu respinge solicitarile Uniunii, printre acestea si cerinta de cvorum la referendum.

De asemenea, Comisia Europeana nu a comentat inca pe rezultatul de luni al "plebiscitului", care inca asteapta validarea din partea Curtii Constitutionale, mai scriu jurnalistii de la WSJ.

Totodata, Ponta a spus ca nu va contesta rezultatele referendumului si nu va cauta o noua confruntare cu Basescu. Dar, noi certuri vor putea fi cu greu evitate in contextul in care incepe campania pentru alegerile parlamentare nationale, din noiembrie.

Mai mult, Basescu, desi a apelat imediat dupa referendum la conciliere nu a uitat sa adauge totusi ca "cei responsabili pentru lovitura de stat (?) vor plati in fata institutiilor statului".

In continuare publicatia citata mentioneaza ca turbulentele si incertitudinea politica au alimentat deprecierea la niveluri record a monedei nationale fata de euro si dolar si desi lul s-a apreciat in a doua zi de dupa referendum, impasul politic din perioada urmatoare va mentine cursul ridicat, precum saptamana trecuta.

Tot in aceasta saptamana, oficialii UE si FMI sunt asteptati la Bucuresti pentru a revizui acordul stand-by, prin care Romania a promis ca va reduce deficitul bugetar si va privatiza majoritatea companiilor de stat, aflate pe pierderi.

WSJ mai scrie, citandu-l pe Ponta, ca dupa acest referendum "legitimitatea politica a presedintelui este una redusa", adaugand ca USL va avea mult mai multa incredere, odata ce un numar asa mare oameni sustine organizatia politica. Totodata, liderul social democrat si-a exprimat ingrijorarea cu privire la intentiile rivalului sau: "Nu stiu cum urmeaza a se comporta", a spus Ponta, ai carui sustinatori il invinuiesc pe Basescu ca a orchestrat acuzatiile de plagiat asupra Premierului Romaniei, pe care acesta le respinge.

In calitate de presedinte, Traian Basescu are autoritate asupra afacerilor externe, face numiri judiciare si are puterea de a intarzia promulgarea legislatiei care nu-i convine.

"Sper ca nu se va folosi instrumentele pe care le are la dispozitie pentru a intarzia sau a opri reformele noastre", a spus Ponta, citat de WSJ. "Toata lumea va avea de pierdut daca vom continua sa ne luptam intre noi", a mai spus acesta.