Fondul a mentinut pentru Romania estimarile, de 0,9% pentru anul in curs si 2,5% pentru anul urmator, anuntate de misiunea aflata la Bucuresti la mijlocul lunii august pentru a sasea evaluare din cadrul acordului preventiv in derulare cu autoritatile romane.

FMI se asteapta ca economia Poloniei sa urce cu 2,4% in acest an si cu 2,1% anul urmator, se arata in raportul Perspective Economice Globale 2012.

Romania a inregistrat ultima crestere mai mare decat Polonia in 2008, anul acutizarii crizei financiare la nivel global, cand economia a avansat cu 7,3%, fata de 5,1% in cazul polonezilor.

Pentru Romania au urmat doi ani de contractie, 6,6% in 2009 si 1,6% in 2010, timp in care Polonia s-a mentinut pe crestere, cu 1,6%, respectiv 3,9%. Anul trecut, cand Romania a avut un avans economic de 2,5%, Polonia a crescut cu 4,3%.

Faptul ca Romania ar putea depasi Polonia se datoreaza in mare masura incetinirii economiei poloneze. FMI a revizuit estimarea de crestere economica pentru cea mai mare tara din estul UE mai puternic decat cea pentru Romania. In raportul din aprilie, Fondul estima o majorare a PIB de 3,2% pentru Polonia si 3% pentru Romania, revizuite la 2,1% pentru Varsovia si 2,5% pentru Bucuresti.

Economia Poloniei incetineste, din cauza crizei datoriilor din zona euro si a masurilor de control al cheltuielilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% anul urmator, conform cerintelor UE.

Potrivit Fiscal Monitor al FMI, Romania are nevoie de finantare pentru acest an reprezentand 10,9% din PIB, respectiv 8,7% imprumuturi la scadenta si 2,2% deficit bugetar, iar anul viitor finantarea va reprezenta 10,6% din PIB, din care 8,8% din PIB imprumuturi la scadenta, plus 1,8% din PIB deficitul bugetar estimat.

La nivelul Europei, FMI se asteapta la un avans economic foarte redus, de numai 0,1% in acest an, cu o contractie de 0,4% in zona euro, ca urmare a efectelor crizei datoriilor suverane. Anul urmator, economia europeana ar urma sa creasca cu 0,8%, iar cea a uniunii monetare cu 0,2%.

"Presiunea financiara de la periferia zonei euro s-a amplificat. Recesiunea din majoritatea tarilor de la periferie afecteaza alte economii din regiune, avand in vedere legaturile comerciale si financiare puternice. Cresterea robusta din Rusia a compensat partial, pentru statele Europei emergente, cererea mai slaba din zona euro", se arata in raportul FMI.

Potrivit FMI, pe termen scurt cea mai mare problema se gaseste in zona euro, iar experienta din ultimii ani a relevat in mod clar ca aceste economii pot fi lovite de socuri puternice, iar statele in sine pot fi in dificultate.

Citeste si:

"Strategia generala e clara. Continuati sa acomodati politica monetara, care reprezinta o forta puternica pentru reluarea cresterii economice. Limitati efectele adverse ale incetinirii. Continuati cu intarirea consolidarii fiscale, dar sfatul nostru ramane acelasi: nu prea incet, dar nici prea tare. Continuati sa refaceti sistemul financiar. Limitati politica incertitudinii. Cu alte cuvinte, asigurati consolidare fiscala si mentineti cresterea", a declarat la Tokyo economistul sef al FMI, Olivier Blanchard.

Europa emergenta, categorie in care FMI include si Romania, a fost afectata puternic in ultimul an de criza din zona euro, inclusiv prin dezintermedierea financiara derulata de mari banci si prin declinul intrarilor de capital. Cresterea creditarii a incetinit puternic, la fel ca schimburile comerciale cu tarile uniunii monetare, si avansul PIB.

Fata de 2008, contagiunea riscului din zona euro s-a mentinut, insa, mai redusa, iar Fondul estimeaza un avans de 2% pentru regiune in acest an, urmat de o accelerare la 2,6% anul urmator, in mare parte ca urmare a imbunatatirii situatiei la nivelul intregii Europe.

In regiune, Ungaria (-1%), Croatia (-1,1%), Serbia (-0,5%), Slovenia (-2,2%) si Cehia (-1%) vor inregistra contractie economica in acest an, potrivit FMI. PIB al Sloveniei va continua sa scada si anul urmator, insa mai lent, cu 0,4%. Turcia (3%), Slovacia (2,6%) si Bulgaria (1%) vor inregistra cresteri in acest an.

Aceste tari vor avea anul urmator o evolutie economica mai buna, cu o accelerare a cresterii, la 3,5% pentru Turcia, 2,8% pentru Slovacia, 2% in cazul Serbiei, 1,5% pentru Bulgaria, 1% Croatia, respectiv 0,8% pentru Cehia si Ungaria.

"Cat despre economiile emergente, Raportul privind Fiscalitatea a aratat ca, in medie, deficitul fiscal si datoria publica sunt semnificativ mai reduse decat ale tarilor avansate. Este de inteles ca aceste state sa intrerupa ajustarea fiscala in 2012 si 2013: ajustarea fiscala medie a acestor tari, semnificativa in 2010 si 2011, va fi aproape zero in acest an si anul viitor. Acest lucru este in regula, dar sunt cateva economii emergente care, pe termen mediu, vor trebui sa faca eforturi semnificative pentru a reduce deficitele si datoriile publice inca mari. De asemenea, este important ca unele dintre economiile emergente au inca deficite primare (deficite mai putin cheltuielile cu dobanzile, n.r.) in ciuda unei cresteri economice puternice in timp de mai multi ani. Aceste tari sunt in mod special expuse riscului pe termen mediu de a avea o incetinire a cresterii economice", a declarat Carlo Cottarelli, director al departamentului de afaceri fiscale.

Romania are in derulare, de la 31 martie 2011, un acord de tip preventiv cu FMI in valoare de 3,1 miliarde DST - drepturi speciale de tragere (3,5 miliarde euro), completat de o intelegere similara cu Comisia Europeana pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, transele putand fi trase de autoritatile romane doar daca este necesar.

Board-ul FMI a aprobat, la sfarsitul lunii septembrie, cea de-a sasea revizuire a acordului preventiv cu Romania, disponibilizand a saptea transa, in valoare de 430 milioane DST - drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din suma totala de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totala pusa la dispozitia Romaniei pana in prezent de la inceputul acordului cu FMI este de 3,2 miliarde euro.

In cursul lunii septembrie, Romania si Banca Mondiala au incheiat un acord de imprumut in valoare de 1 miliard euro de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, pe o perioada de 12 ani, cu optiunea de amanare a tragerii.