"Randamentele (obligatiunilor de stat - n.r.) si-au mentinut tendinta de crestere saptamana aceasta, in timp ce banca centrala a continuat sa limiteze lichiditatea in piata prin intermediul operatiunilor repo la o saptamana (6 miliarde lei), in incercarea de a contracara slabirea leului. Mai mult, declaratia bulversanta a premierului Ponta - retrasa ulterior - potrivit careia necesitatile de finantare pentru ultimele 45 de zile din acest an nu sunt acoperite este de natura a spori incertitudinea, iar investitorii nu se vor sfii sa liciteze mai sus in perioada ramasa din acest an si chiar in continuare", se arata intr-o analiza a Erste.

In plus, inflatia va exrcita presiuni asupra preturilor titurilor de stat cel putin pana la jumatatea anului viitor, nefiind exclus ca randamentele titlurilor de stat pe cinci ani sa depaseasca 7%, estimeaza expertii bancii austriece, citati de Mediafax.

Premierul Victor Ponta a afirmat la emisiunea "Dupa 20 de ani" de la PRO TV difuzata duminica, 14 octombrie, ca prioritatea actuala a Guvernului este identificarea fondurilor pentru functionarea spitalelor, plata unei parti din pensii si activitatea Ministerului Administratiei si Internelor, deoarece constructia bugetara nu prevede nicio resursa pentru ultimele 45 de zile ale anului.

El a explicat astfel ca a constatat ca fosta administratie a aprobat un buget din care lipseste finantarea aferenta ultimelor 45 de zile din acest an, in conditiile in care cererile de alocari insumeaza 3,5 miliarde lei, reprezentand necesarul minim pana la sfarsitul anului. Din totalul acestei sume, 200 milioane lei trebuie alocate primariilor pentru indemnizatiile destinate insotitorilor persoanelor cu dizabilitati.

Ponta a asigurat insa ca exista fonduri pentru reintregirea salariilor bugetarilor, rambursarea catre pensionari a unei cote din contributiile de asigurari de sanatate percepute nelegal si alocatiile pentru mame.

Seful Executivului a afirmat ulterior, la Iasi, ca sunt bani pentru pensii, salarii, indemnizatii si pentru functionarea institutiilor statului pana la sfarsitul anului, fondurile necesare in acest sens urmand sa fie realocate din alte parti.

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a imprumutat luni 625 milioane lei prin certificate la 11 luni, sub valoarea indicativa si la un randament mediu de 6,08%, in crestere foarte usoara fata de cel platit la licitatia organizata in urma cu o saptamana, de 6,02%. Valoarea indicativa a operatiunii a fost un miliard de lei, iar ofertele bancilor au insumat 1,6 miliarde de lei. Titlurile ajung la scadenta in septembrie 2013.

La licitatia de certificate de trezorerie de la inceputul saptamanii oferta a fost adjudecata de un grup de trei banci locale. Aceste banci au fost singurii cumparatori ai titlurilor de stat in lei in cateva ocazii la inceputul anului, iar reaparitia lor in aceasta ipostaza sugereaza ca randamentele pentru titluri in lei ar putea fi din nou mentinute la niveluri scazute artificial, potrivit unor dealeri.

Joi, MFP a imprumutat 300 milioane lei prin obligatiuni la doi ani, exact cat si-a propus, la un randament mediu de 6,35%, in crestere fata de cel platit la licitatia organizata la inceputul lunii octombrie, de 6,2%. Bancile au facut oferte in suma de 753,3 milioane de lei. Titlurile ajung la scadenta in iulie 2014.

Erste considera ca partea ramasa din programul de finantare al MFP pentru acest an nu va fi "un lucru facil", din cauza conditiilor dificile din piata, iar luand in calcul si deficitul bugetar "reducerea in continuare a cheltuielilor publice este inevitabila".

"Dar este acest lucru posibil intr-un an electoral? MFP s-a straduit si pana acum a reusit sa tina in fran volumul cheltuielilor pe semaa reducerii celor de capital. Desi cresterea economica va incetini la 0,7% in acest an, sansele realizarii tintei de deficit bugetar de 2,3% din PIB pe standard cash au crescut intrucatva", noteaza analistii.

Cu toate acestea, Erste anticipeaza ca Guvernul va depasi tinta de deficit bugetar de 3% din PIB pe standardul ESA in acest an, deoarece arieratele, in special cele inregistrate la nivelul administratiilor publice locale, raman "o problema spinoasa".

Citeste si:

Analistii bancii au semne de intrebare si in ceea ce priveste intarzierile din programul de privatizare.

"Veniturile din privatizare, daca vor exista, nu vor schimba prea mult situatia finantarii datoriei publice. Mai mult, procedurile de privatizare sunt destul de laborioase, iar interesul investitorilor nu este in prezent prea mare", se spune in analiza Erste.

MFP ar putea accesa insa finantare cu mai mare usurinta de pe pietele internationale, datorita scaderii semnificative a primei de risc, la minimul ultimilor patru ani. Costul credit-default swap (CDS) pe datoria de stat a Romaniei cu maturitatea la 5 ani este in prezent de 200 puncte de baza, sau 2 puncte procentuale.

Astfel, statul si-ar putea completa necesarul de finantare pentru perioada ramasa din acest an prin atragerea de fonduri de pe pietele externe, in cuantum de 750 milioane euro - 1 miliard euro, anticipeaza Erste.

MFP a atras in acest an de pe pietele internationale 2,3 miliarde de dolari si 750 milioane euro.

"Pentru moment, insa, scenariul cel mai plauzibil pentru randamentele locale este de ramanere pe un trend usor ascendent, in conditiile in care asteptarile inflationiste sunt in crestere, iar campania pentru alegeri parlamentare intra in linie dreapta", avertizeaza banca austriaca.

Ministerul Finantelor a imprumutat in acest an 46,4 miliarde lei din piata locala. La aceasta suma se adauga cele 750 milioane euro atrase la inceputul lunii septembrie de pe pietele externe si 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piata SUA.

Randamentele au scazut treptat de la inceputul anului pana in aprilie, pe fondul reducerii ratei dobanzii de politica monetara de catre BNR, iar Finantele si-au asigurat in acea perioada un surplus de lichiditate confortabil.

Trendul s-a oprit insa in luna mai, cand BNR a decis sa intrerupa ciclul de taieri de dobanda din cauza schimbarilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Potrivit proiectului de rectificare bugetara, veniturile bugetului de stat vor fi mai mici cu peste un miliard lei, iar cheltuielile vor fi majorate cu 307 milioane lei pentru acoperirea costurilor de personal, achizitii si subventii agricole.