Marcel Bolos, secretar de stat in Ministerul Dezvltarii Regionale si Turismului (MDRT), a anuntat marti ca Autoritatea de Management pentru POR gestioneaza 3.290 de proiecte, programul are un grad de contractare de 98%, iar din punctul de vedere al absorbtiei are cea mai ridicata rata dintre toate programele de finantare cu bani europeni, de peste 21%, echivalentul a 786 milioane euro.

In Romania, gradul mediu de absorbtie este de circa 9%, a aratat Bolos, intr-o conferinta de prezentare a raportului anual de implementare a POR, la care au luat parte reprezentantii mai multor institutii implicate in derularea programului, dar si beneficiari, conform Mediafax.

Programul Operational Regional beneficiaza in intervalul 2007-2013 de o alocare financiara de 4,4 miliarde euro, din care fondurile europene reprezinta 3,7 miliarde euro, iar restul sunt contributie nationala, de la bugetul de stat si cele locale.

MDRT a anuntat la finele lunii octombrie ca programul va fi presuspendat pe cinci din cele sase axe, iar timp de maxim doua luni vor fi blocate decontari in relatia cu Comisia Europeana de circa 200 milioane euro. Masura a fost adoptata de Comisia Europeana ca urmare a unei misiuni de audit derulate la nivelul POR in perioada februarie-mai 2012, cand au fost verificate achizitiile publice desfasurate de beneficiari in 2011.

Corectiile forfetare aplicate de Comisie nu sunt pierdute de Romania daca sunt folosite pentru operatiuni noi, a precizat Catalin Surdeanu, director general adjunct al Autoritatii de management pentru POR, care a nominalizat in acest sens lansarea unei scheme privind reabilitarea termica a blocurilor de locuinte.

In afara de masura anuntata de Comisie, la nivelul programului au fost aplicate corectii financiare de peste 100 milioane euro in relatia cu beneficiarii, decise in urma unor verificari interne, a spus secretarul de stat. El a precizat ca verificarile in zona achizitiilor publice au fost impuse de Comisia Europeana, pentru consolidarea sistemului de management si control, insa mare parte dintre acestea sunt rezultatul unor interpretari eronate ale legislatiei.

Citeste si:

"Multe dintre corectiile financiare, respectiv 70%, sunt rezultatul interpretarilor de legislatie. Eu am spus si Ministerului de Finante, si Comisiei, ca este o mare diferenta intre o corectie financiara aplicata pentru o interpretare gresita (...) si una data cuiva care intentionat a pus conditii restrictive. Nu este firesc ca aceste corectii care apar din cauza interpretarii legislatiei sa fie suportate de la buget. Comisia Europeana nu este interesata de sentinta data in Romania de instanta de judecata", a spus Bolos.

Aplicarea acestor corectii a fost criticata de unii reprezentanti din partea autoritatilor locale, prezenti la eveniment, care s-au plans si de faptul ca ANRMAP nu respecta termenele de raspuns la solicitarile legate de caietele de sarcini.

Secretarul de stat a raspuns ca ANRMAP a fost impusa in sistemul de management al POR la solicitarea CE si nu functioneaza in subordinea MDRT, ci a premierului, dar ca va solicita institutiei respectarea termenelor asumate.

"Este ca un bumerang. Neaplicarea corectiilor financiare care rezulta din aceasta interpretare de acte normative poate duce la rata de eroare (...) care conteaza pentru nota pe care o primim pe auditul de sistem. (...) Aceasta rata de eroare, daca este peste 2%, primim nota 3, care duce la suspendarea programului. Suntem intr-un cerc vicios. Nu vreau sa o luati ca o scuza si nici ca o justificare de ce aplicam corectii financiare. Deocamdata, probabil mai trebuie sa facem aceste eforturi pentru schimbarea de mentalitate a celor care controleaza achizitiile publice, ca sa trecem de la sanctionarea celor care cu adevarat urmaresc prin conditiile impuse sa aranjeze licitatiile", a adaugat secretarul de stat.

Dupa aplicarea corectiilor si contestarea lor in instanta, banii sunt acoperiti fie de la bugetul local (beneficiari), fie de stat, in functie de solutia data de justitie. Fiind raportate la CE ca nereguli, sumele nu mai pot fi rambursate din fonduri europene.

In afara de corectiile financiare si activitatile de control, reprezentantii beneficiarilor au mai reclamat si lipsa unor documentatii standardizate pentru depunerea acestor proiecte si durata lunga a procedurilor.