Dintre statele din regiune, Ucraina ar inregistra o pierdere de 3,7% din productie, iar Polonia ar fi mai putin afectata (0%), potrivit Raportului de Tranzitie 2012 prezentat miercuri de BERD, o analiza economica privind evolutia din ultimul an a statelor unde institutia este prezenta.

"Romania continua sa fie expusa seminificativ la evolutiile negative din zona euro, iar criza politica din vara anului 2012 a avut de asemenea un impact negativ asupra economiei (...) Cresterea economica a incetinit semnificativ spre finalul anului 2011, cu o contractie trimestriala in termeni reali in trimestrul al patrulea, si a fost minimala in prima jumatate a anului 2012", se spune in raport.

Expertii Fondului Monetar International (FMI) au aratat, intr-un raport publicat in luna octombrie, ca o intensificare puternica a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra Romaniei, fiind posibila o scadere economica de 5% si o depreciere a leului cu 15-20%.

BERD anticipeaza incetinirea cresterii economice la sub 1% din PIB in acest an, urmata de o crestere modesta in 2013, reflectand atat efectele de baza - agricultura nu va repeta in acest an performantele record din 2011 - cat si inrautatirea perspectivelor economice pe principalele piete de export si posibile turbulente pe pietele de credit.

Romania se numara printre tarile cu cele mai mari expuneri economice si financiare la criza din zona euro, prin exporturi, investitii straine directe venite din statele euro si finantarea datoriei pe termen scurt din surse euro, reiese din raport.

Astfel, indicele expunerii Romaniei astfel calculat (exporturi plus investitii plus finantarea datoriei) se ridica la aproape 60% din PIB, usor peste gradul de expunere a Poloniei, dar cu mult mai scazut decat in cazul Ungariei (aproape 120% din PIB) sau Bulgariei (peste 110%).

Citeste si:

In acelasi timp, economiile din Europa de Sud-Est care inregistreaza intrari importante de remiteri din statele de la "periferia" zonei euro pot bifa un risc suplimentar la criza. In cazul Romaniei, remiterile de la periferia zonei euro au totalizat la nivelul anului 2010 2% din PIB-ul din acel an, reprezentand insa cea mai mare parte din totalul banilor trimisi in tara. Procentajul este cel mai ridicat in randul statelor membre UE din Europa Centrala si de Est plus Croatia, fiind depasit numai de nivelurile din Maroc (aproape 3% din PIB) si Albania (aproximativ 9% din PIB).

Totodata, in economiile mai mari din Europa de Sud-Est, precum Romania, Bulgaria si Serbia, cresterea creditului nu si-a revenit in totalitate dupa criza financiara din 2008-2009 si s-a mentinut de atunci la niveluri apropiate de zero. Pentru Romania si Serbia, cifrele negative privind evolutia creditului in luna august dupa cateva luni de crestere modesta sugereaza ca turbulentele din zona euro au blocat orice revenire a pietelor de credit, fie ea si modesta, noteaza BERD.

Cu toate acestea, perspectivele Romaniei pe termen mediu raman favorabile, datorita economiei diversificate si potentialului ridicat de convergenta, din moment ce PIB-ul per capita ajustat la standardele puterii de cumparare este potrivit datelor Eurostat mai putin de jumatate din media UE, se spune in raportul BERD.

BERD a inrautatit in luna octombrie prognoza de crestere economica a Romaniei pentru acest an de la 0,8%, cat estima in iulie, la 0,5%, motivele fiind criza euro, evolutia agriculturii si incertitudinea politica. Banca a imbunatatit usor estimarea privind economia anul urmator si se astepta acum la o crestere de 1,9%, dupa ce in precedentul raport anticipa un avans de 1,8%.

FMI are proiectii mai optimiste pentru Romania, atat referitor la acest an, de 0,9%, cat si pentru anul urmator, de 2,5%.