"Ma intalnesc cu numerosi investitori carora le-ar placea sa vina aici, dar care nu o fac din cauza dificultatilor accesului in regiunea noastra", declara pentru AFP primarul Brasovului, George Scripcaru, fara sa isi disimuleze "frustrarea".

Bruxelles-ul a pus la dispozitia Romaniei suma de 20 de miliarde de euro ca fonduri nerambursabile in perioada 2007-2013, cu scopul de a reduce diferenta de dezvoltare intre aceasta fosta dictatura comunista si Euroa de Vest, in special in domeniul infrastructurii, scrie Jonas Mercier, autorul comentariului AFP.

Romania a utilizat mai putin de 10% din suma, reprezentand cel mai slab nivel de absorbtie in randul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

Un raport guvernamental privind situatia santierelor rutiere finantate cu fonduri europene constata, la inceputul lui noiembrie, ca intarzierile erau cauzate mai ales in partea de executare a proiectelor.

Constructorii nu "mobilizeaza utilaje si personal suficiente", iar Compania Nationala romana pentru Autostrazi si Drumuri nu se achita de obligatii fata de ei.

"Probleme nu se inregistreaza doar in partea de aplicare a proiectelor, ci si in amonte, in partea de gestionare de catre autoritati", a declarat pentru AFP Septimiu Parvu, un adjunct al directorului Asociatiei Pro Democratia.

"Birocratia impusa de catre stat in vederea accesarii fondurilor este atat de complexa, incat devine absurda", adauga el.

Desi finantarea este europenaa, Guvernul roman este cel care evalueaza si aproba proiectele si aplicarea lor.
Primarul din Ciugud (centru), un sat cu aproximativ 3.000 de locuitori, Gheorghe Damian, a fost nevoit sa depuna eforturi intense pentru a obtine finantarea unui proiect de canalizare, in cadrul altui program european.

"Dupa ce dosarul a fost validat, au inceput sa apara probleme, deoarece, pentru a lansa licitatia, a fost necesar sa obtinem autorizatia din partea a trei institutii de stat, care aveau fiecare in parte alta parere", povesteste primarul pentru AFP.

Bruxelles-ul a blocat in octombrie plata fondurilor in domeniile transporturilor, dezvoltarii regionale si ameliorarii competitivitatii, dupa ce a constatat "deficiente grave in sistemul de gestionare".

La inceputul anului, fondurile destinate dezvoltarii resurselor umane au fost suspendate din acelasi motiv.

Citeste si:

Directorul Agentiei Nationale pentru Integritate (ANI) Horia Georgescu apreciaza ca unele conflicte de interese descoprite in cadrul unor proiecte finantate cu fonduri europene - beneficiari care aveau legaturi cu persoane insarcinate sa dea unda verde in cadrul unor administratii - au luat proportii "ingrijoratoare".

Ministrul roman pentru Afaceri Europene Leonard Orban, un fost comisar european, apreciaza, totusi, ca "problema fraudelor nu este cea mai importanta".

El acuza o lipsa de competenta in cadrul administratiei, dar si in randul beneficiarilor, in realizarea si aplicarea acestor proiecte complexe.

"Schimbari sunt in curs in cadrul structurilor care gestioneaza aceste fonduri si se va resimti o ameliorare", a declarat el intr-un interviu pentru AFP. Dupa nominalizarea sa, in urma cu un an, rata absorbtiei, care a atins cu dificultate 4% in patru ani, a urcat la 10%.

Romania se asteapta, totusi, sa suporte penalizari in valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, din cauza erorilor comise pana in prezent.

In cazul in care absoarbe mai putin de 40% pana la sfarsitul lui 2013, ar putea sa piarda pana la 6,7 miliarde de euro, potrivit lui Orban.

Fondurile aferente perioadei 2007-2013 pe care nu va reusi sa le cheltuiasca vor fi redirectionate catre state membre, in mod proportional cu contributia lor la bugetul UE.

Romania nu este, cu siguranta, singurul elev slab. Si Italia este in urma, uneori din aceleasi cauze, chiar daca Guvernul lui Mario Monti a redresat situatia.

Astfel, ministrul italian pentru Coeziune Teritoriala Fabrizio Barca a avertizat luna trecuta ca Italia ar putea sa piarda suma de 3,5 miliarde de euro fonduri structurale, la care are dreptul pana la sfarsitul lui decembrie.

In Romania, Orban pledeaza totusi ca UE sa aloce noi fonduri de coeziune importante pentru perioada 2014-2020.
"In Franta, delocalizarile lasa mii de persoane in somaj, in timp ce medicii nostri pleaca din Romania in Vest pentru salarii mai bune. Doar o apropiere a nivelurilor noastre de dezvoltare economica va putea sa limiteze aceste fenomene", conchide el.