Ministerul Sanatatii a prezentat, miercuri, in Guvernul o nota privind finantarea din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat, scrie Mediafax.

Potrivit documentului, dezvoltarea sistemului privat de servicii spitalicesti de sanatate a fost importanta in ultimii ani, dar, din pacate, ea s-a facut pe baza sustinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurari de sanatate. "Spitalele private au beneficiat o buna perioada de timp chiar de mecanisme de finantare preferentiala, suma decontata pe caz rezolvat fiind negociabila si nu fixa, pe baza sistemului DRG, ca in cazul spitalelor pubice", potrivit raportului.

Ministerul Sanatatii (MS) a aratat ca, de exemplu, din datele furnizate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, in anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din judetul Brasov a negociat si a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie interventionala suma de 3.600 de lei, acelasi caz fiind decontat in sistemul DRG de catre Casa de Asigurari de Sanatate, pentru o unitate publica de elita cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timisoara, cu doar 2.620 de lei.

Documentul prezentat de MS mentioneaza faptul ca, desi incepand cu anul 2011 a fost aplicat acelasi mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, si pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS catre spitalele private s-au mentinut la cote semnificative sau chiar au crescut. Astfel, in timp, suma decontata din bugetul FNUASS catre spitalele private a crescut de la 150.703 mii lei in anul 2011 pana la 213.500 mii lei in 2012.

"S-a ajuns astfel la situatii in care, spre exemplu, in judetul Brasov sa se deconteze in anul 2012 catre spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitalicesti, iar in Oradea, un spital privat cu 87 de paturi infiintat in anul 2008 sa primeasca 17% din bugetul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, care are 1007 paturi. In ultimul caz, infiintarea spitalului privat nu a condus la scaderea numarului de pacienti ai Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, care, dimpotriva, a crescut", se arata in raportul MS.

Pe de alta parte, este cunoscut faptul ca pacientii care aleg sa se trateze in spitalele private trebuie sa achite in plus sume semnificative, care reprezinta diferenta dintre ceea ce deconteaza casele de asigurari de sanatate si tarifele aplicate de acestea, potrivit documentului citat. "Un simplu exemplu ne poate arata impactul financiar care trebuie suportat direct de catre cetateanul care acceseaza servicii de sanatate private: pentru o interventie operatorie de cezariana, un furnizor privat are tariful de 8.800 lei in cazul in care prim-operatorul este profesor universitar si 6.600 in cazul unui medic primar. Din acest tarif, sistemul de asigurari acopera doar 1.400 de lei, ramanand ca diferenta de 7.400 de lei, respectiv 5.200 de lei sa fie suportat de catre familia pacientei", se arata in raporul MS.

Citeste si:

In acest context, datorita acestor practici are loc o limitare drastica a accesibilitatii cetatenilor la actul medical practicat in aceste spitale si o discriminare pe criterii financiare a pacientilor care pot apela la serviciile acestora, in contradictie cu principiile sistemului social de asigurari de sanatate in baza carora a fost infiintat si functioneaza FNUASS, se mai arata in raportul MS.

Conform principiului egalitatii si al solidaritatii sociale, invocat de Ministerul Sanatatii, cetatenii sanatosi, care au posibilitati financiare contribuie financiar pentru tratamentul celor bolnavi, urmand ca, atunci cand si acestia vor fi bolnavi si cu veniturile reduse, altii sa contribuie pentru acoperirea tratamentelor lor medicale. Finantand din FNUASS spitalele private, se reduc sansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate. In Romania, 80% dintre cetateni au venituri mici, care nu le permit sa apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesarii serviciilor medicale private.

Ministerul Sanatatii trebuie sa implementeze masuri care sa poata sa raspunda la intrebarea: Pentru cine trebuie sa finantam servicii medicale de calitate, pentru cei 20% care pot apela la asistenta medicala spitaliceasca cu plata sau pentru cei care trebuie sustinuti financiar pentru ca fara acest ajutor sunt condamnati la moarte?

"In conditiile unei evolutii relativ liniare a fondurilor alocate sanatatii in ultimii ani, putem considera ca, odata cu cresterea sumelor decontate spitalelor private, s-a redus proportional finantarea spitalelor din sectorul public de servicii de sanatate. Mentinerea actualelor mecanisme va conduce la cresterea exponentiala, pe masura aparitiei de noi furnizori privati, a proportiei fondurilor pe care acestia le atrag din bugetul FNUASS, in detrimentul finantarii unitatilor publice, care asigura rezolvarea majoritatii cazurilor critice si complexe, precum si a celorlalte interventii terapeutice pentru categoriile de populatie care nu-si pot permite platile suplimentare solicitate de furnizorii privati. In astfel de situatie limita, statul va fi obligat sa compenseze din ce in ce mai mult acest deficit de finantare cu fonduri suplimenatre de la bugetul de stat", se mai arata in raport.

Raportul MS vine dupa ce, la sfarsitul saptamanii trecute, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, anunta ca prin contractul cadru care ar putea intra in vigoare la 1 martie vor fi sistate fondurile catre spitatele private, iar din acele sume vor fi dezvoltate programe de anestezie terapie intensiva, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic si trauma in cele 53 de spitale publice strategice.

Sursa foto: MedLife