"Ungaria este cea mai slaba veriga", din cauza indatorarii externe, cea mai ridicata din regiune, precum si a fundamentelor macroeconomice mai slabe decat cele ale vecinilor, a declarat analistul RGE Jelena Vukotic, intr-un interviu pentru un blog al Concorde Fund Management, preluat de publicatia ungara Portfolio. De asemenea, bancile din Ungaria depind puternic de institutiile de credit din zona euro si de stabilitatea uniunii monetare, a adaugat Vukotic.

Cealalta veriga slaba este Romania, a spus analistul, notand ca principala diferenta consta in faptul ca guvernul roman este aparent serios in privinta incheierii unui acord cu FMI si probabil va reinnoi actuala intelegere, care expira in martie.

"In situatii turbulente, (acordul cu FMI, n.r.) ofera cea mai puternica asigurare pentru investitorii care au in vizor si Romania. Contrar acestei situatii, executivul ungar nu are nicio intentie notabila de a ajunge la o intelegere cu Fondul, asumandu-si astfel un risc major, intrucat intr-un context in care increderea la nivel global se poate deteriora rapid si puternic, Ungaria ar putea sa fie prima tara din care capitalul strain se retrage", a spus analistul RGE.

Firma RGE, condusa de reputatul economist Nouriel Roubini, a fost criticata la inceputul saptamanii de Ministerul Economiei de la Budapesta pentru ca ar fi cauzat deprecierea forintului printr-o recomandare de vanzare catre clienti.

RGE s-a aparat afirmand ca deprecierea mondei ungare, in jurul pragului psihologic de 300 de forinti pentru un euro, ar fi fost cauzata de comentarii ale ministrului Economiei. Acesta a indicat, in comentarii aparute in presa, ca ar prefera un forint mai slab. Matolcsy este considerat favorit pentru preluarea conducerii bancii centrale in martie.
In timpul crizei financiare din 2008, Ungaria a evitat un colaps financiar cu ajutorul unui imprumut de 20 de miliarde -de euro de la FMI, UE si Banca Mondiala.

Actualul guvern, condus de premierul Viktor Orban, a intrerupt, insa, acordul dupa instalarea in functie, in 2010. Orban a fost nevoit sa inceapa in 2011 noi discutii cu FMI si UE pentru un acord preventiv, in urma deprecierii forintului, a situatiei economice dificile si a majorarii costurilor de finantare de pe piata internationala. Discutiile au fost tergiversate, dupa ce perioadele de temperare a crizei din zona euro au redus presiunea asupra Ungariei pe pietele financiare internationale, iar tara vecina nu are nici in prezent o intelegere cu institutiile financiare -internationale.

Pe de alta parte, Romania are in derulare un acord stand-by cu FMI inceput in primavara anului 2011, care urmeaza unei intelegeri de finantare cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala, derulata intre 2009 si 2011, cu o -valoare de aproape 20 de miliarde de euro.

Citeste si:

Actualul acord cu FMI si CE, in valoare cumulata de 5 miliarde euro, este tratat de autoritatile de la Bucuresti ca o intelegere de tip preventiv.

Programat sa se incheie in primavara acestui an, acordul va fi prelungit, cel mai probabil, pana in luna iulie, pentru ca partea romana sa poata recupera intarzierile in indeplinirea conditionalitatilor, cauzate in principal de alegerile parlamentare din decembrie.

FMI ar fi in principiu in favoarea unui nou acord de tip stand-by cu Romania, daca Guvernul va reusi sa finalizeze actuala intelegere cu succes, prin recuperarea obligatiilor asumate, care privesc in principal reforme structurale, -inclusiv privatizari sau lichidari ale unor companii de stat.

Ramane insa in continuare deschisa problema acceptului din partea Comisiei Europene pentru o noua intelegere cu autoritatile de la Bucuresti, in conditiile in care o serie de state din zona euro cer asistenta de la institutia europeana, iar Romania beneficiaza de fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro, pe care nu reusesete sa le atraga.

Initial, Executivul dorea inchiderea in ianuarie a acordului actual si perfectarea unei noi intelegeri cu institutiile financiare, in care sa fie preluate si din conditionalitatile asumate deja si neindeplinite, dar expertii internationali au respins o astfel de propunere, cerand in primul rand respectarea obligatiilor amanate.

Leul a inceput sa se aprecieze de la jumatatea lunii decembrie, jucatorii mizand initial pe stabilitate politica si incheierea unui nou acord cu FMI. De asemenea, au fost atrasi si de randamente, avand in vedere ca pe valutele din regiune se asteapta taieri de dobanda.

Apetitul jucatorilor straini s-a accentuat dupa anuntul JP Morgan de marti seara privind includerea obligatiunilor Romaniei intr-un indice al bancii. Astfel, leul s-a apreciat cu 1,8% de la inceputul anului, in sesiunea de joi cursul de referinta publicate de BNR, de 4,3351 lei/euro, atingand minimul ultimelor 12 luni.