Numarul persoanelor care si-au desfasurat activitatea principala in perioade atipice ale zilei sau saptamanii de lucru, respectiv seara, noaptea, sambata sau duminica se ridica la sfarsitul anului trecut la peste 5,5 milioane. Astfel, persoanele care desfasoara munca atipica reprezinta 61,4% din totalul populatiei ocupate, se arata intr-un studiu realizat de Institutul National de Statistica. Acesta releva ca cei mai multi romani care lucreaza sub astfel de norme locuiesc in mediul rural, sunt de sex masculin si au varsta cuprinsa in intervalul 25-54 ani (72,5%).

Distributia dupa tipul muncii prestate arata ca majoritatea acestor persoane (92,9%) si-au desfasurat activitatea in zilele de sambata, indiferent daca au prestat sau nu si alte forme ale muncii atipice (seara, noaptea sau in zilele de duminica). Analiza pe sectoare de activitate ale economiei nationale releva ca, in totalul celor care au desfasurat munca atipica, 58,2% lucreaza in ramuri neagricole. Aproape un sfert (24,2%) dintre salariati au lucrat in schimburi; din totalul acestora, 76,9% locuiau in mediul urban, 54,4% erau de sex masculin, 31,6% aveau varsta cuprinsa in intervalul 35-44 ani, iar 9% erau tineri (15-24 ani).

1,2% din populatia activa lucreaza la domiciliu

Persoanele salariate care au lucrat in schimburi detineau ponderi semnificative in totalul salariatilor din urmatoarele activitati ale economiei nationale: industria extractiva (48,3%), hoteluri si restaurante (45,7%), sanatate si asistenta sociala (42,6%), transport, depozitare si comunicatii (35,1%), industria prelucratoare (29,2%), energie electrica si termica, gaze si apa (28,4%) si comert (24,3%).

Din totalul salariatilor care au lucrat in schimburi, femeile detineau majoritatea in urmatoarele activitati: sanatate si asistenta sociala (82,3%), comert (75,9%), hoteluri si restaurante (67,0%), invatamant (62,5%) si intermedieri financiare (62,3%). Un alt fel de munca atipica il reprezinta si munca la domiciliu. Din totalul persoanelor ocupate 1,2% si-au desfasurat activitatea principala la domiciliu, majoritatea (69,2%) in mod frecvent. Cele mai multe dintre persoanele care au lucrat la domiciliu au activat ca lucratori operativi in servicii si comert (34,4%) si ca mestesugari, lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere ale masinilor si instalatiilor (19,2%).

Munca suplimentara nu este performanta

Totodata, un sondaj IMAS releva faptul ca un barbat din 4 si o femeie din 6 lucreaza zilnic peste program.

In acest context, specialistii sociologi spun ca munca unui angajat care efectueaza ore suplimentare pe termen lung nu ramane la fel de performanta precum munca unui angajat care, in conditii de lucru similare, se incadreaza in timpul de lucru.

Reprezentantii Centrului Parteneriat pentru Egalitate afirma ca cel mai bine muncesc angajatii care stiu sa echilibreze timpul de lucru cu cel petrecut in afara locului de munca. "Un angajat este mai productiv daca intre viata lui personala si cea profesionala exista un echilibru. Echilibrul este dat de durata (cat) si calitatea (cum) timpului petrecut la locul de munca, respectiv in afara acestuia.

Cand angajatul petrece prea mult timp la munca si/sau cand, fiind la locul de munca, este preocupat de probleme personale sau legate de familie, atunci se gaseste intr-o situatie de dezechilibru.

Acelasi dezechilibru este prezent si atunci cind angajatul se gandeste
la problemele de munca in timpul liber sau atunci cand este cu familia", se arata intr-un material CPE.

Citeste si:

Lucrul peste program "da bine"

In perspectiva managerilor de resurse umane, lucrul peste program "da bine" - indicator in evaluarea angajatului si criteriu pentru promovare.
Ramanerea peste program este vazuta de managerii intervievati ca o modalitate de a presa angajatii sa faca eforturi pentru a da randamentul cerut.

Unii manageri de resurse umane afirma ca disponibilitatea de a lucra ore suplimentare este luata in calcul la maririle de salariu si la evaluarea angajatului.

Supraincarcarea programului este tolerata de reprezentantii autoritatilor statului care se multumesc cu asigurarile primite de la manageri privind acordarea zilelor libere drept compensare pentru sambetele si duminicile lucrate.

Situatiile urgente, sursa orelor suplimentare

In perspectiva angajatilor, nerecompensat, lucrul peste program poate deveni usor o sursa de frustrari si stari conflictuale.

Angajatii, conform focus-grupurilor, coreleaza nemultumirile generate de depasirea programului de lucru de 8 ore cu inechitatea rezultata pe de o parte din faptul ca nu toti angajatii fac ore suplimentare, iar pe de alta parte din absenta unui avantaj salarial pentru cei care stau peste program.

La intrebarea "de ce este, cel mai adesea, necesar lucrul peste program?", specialistii CPE au ajuns la urmatoarea concluzie: in mica masura, angajatii lucreaza ore in plus pentru ca primesc sarcini in plus, pentru ca sunt foarte atenti la detalii, pentru ca depind de munca altor colegi sau pentru ca au prea multe responsabilitati pentru postul pe care il ocupa.

Peste 58% dintre angajatii chestionati indica situatiile urgente ca fiind motivul principal pentru care trebuie sa presteze ore suplimentare.