Eco-Rom a revenit in data de 7.02.2013 cu mai multe informatii, ca raspuns la unele date din articol. Puteti citi update-ul la finalul articolului initial.

ARTICOLUL INITIAL

Colectarea selectiva nu inseamna (nici pe departe) doar respect pentru natura si o activitate de bun simt pentru o tara ce are pretentii de recunoastere la nivel mondial. In fapt este un business foarte banos pentru unii, reprezinta obligatii nationale impuse de Uniunea Europeana, o increngatura de organizatii de stat, firme private si ONG-uri, toate cu scopuri, deziderate si declaratii (uneori) radical diferite.

Cateva date despre reciclare - informatii incurajatoare (?)

Conform ultimelor date Eurostat din 2009, un roman genereaza, in medie, 396 kg de deseuri, comparativ cu alte state europene unde media este de 512 kg de deseuri/per cap de locuitor. Acest lucru inseamna ca, anual, se genereaza peste 8 milioane de tone de deseuri municipale in Romania.

In ceea ce priveste ponderea tipurilor de deseuri incluse in categoria deseului municipal, cele mai recente date in acest sens, de la nivelul anului 2010, ne arata ca deseul municipal include: 57% deseuri biodegradabile sau umede (resturile de mancare, de exemplu), 15% deseuri de ambalaje din plastic, sticla, metal si hartie, 15% alte deseuri din plastic, sticla, metal, hartie, 1% deseuri inerte (constructii, ceramica) si 10% alte deseuri (deseuri de mobilier, DEEE-uri).

Deseurile de ambalaje care reprezinta 15% din totalul deseurilor municipale generate se gasesc in proportie de 60% in gospodariile romanilor – si doar 40% in circuitul industrial-comercial.

“Desi, la nivel general, de multe ori tara noastra este considerata codasa Europei la capitolul «reciclare», in ceea ce priveste deseurile de ambalaje Romania si-a indeplinit, an de an, tintele asumate fata de Uniunea Europeana. Iar acest lucru s-a intamplat intr-un timp record de 8-9 ani, comparativ cu alte tari europene care au o experienta de peste 20 de ani la acest capitol”, sustine Sorin Cristian Popescu, director general Eco-Rom Ambalaje, principalul colector de ambalaje, cu o cota de piata de aproximativ 70% pe acest segment.

Cate ambalaje colecteaza selectiv Eco-Rom?

Eco-Rom Ambalaje si-a inceput activitatea in anul 2004 cu 81 de companii care au aderat la sistemul organizatiei, anul 2012 incheindu-se cu peste 2500 de companii in portofoliu – companii care pun pe piata produse ambalate.

Cantitatile de ambalaje puse pe piata de companiile membre Eco-Rom Ambalaje reprezinta peste 70% din totalitatea ambalajelor puse pe piata la nivel national. La finalul anului 2011, s-au pus pe piata 613.178 de tone de deseuri de ambalaje, doar in sistemul nostru.

(foto: Eco-Rom)

In 2011, Eco-Rom Ambalaje a indeplinit, conform propriilor declaratii, obiectivul legal de valorificare de 57% si a valorificat 354.996 tone de deseuri de ambalaje, in crestere cu aproximativ 7% fata de 2010 anterior si cu peste 95% de la implementarea sistemului (din 2004) si pana in prezent.

De cealalta parte, si Asociatia Recolamp, organizatia non-profit fondata de General Electric, Osram Romania si Philips Romania, sustine ca se incadreaza in targeturile propuse si impuse de UE.

Astfel, Recolamp a colectat si reciclat in 2012 circa 520 de tone de deseuri de echipamente de iluminat, inregistrand o crestere de peste 350% a cantitatii de deseuri gestionata, in comparatie cu rezultatele din 2011, conform propriilor declaratii.

In 2012, Recolamp a reprezentat 145 de producatori romani care respecta legislatia de mediu prin transferul obligatiilor legale de gestiune a deseurilor de echipamente electrice si electronice catre Asociatie. In numele lor, organizatia a operat propriul sistem national de colectare, reusind astfel sa colecteze peste 520 de tone de becuri si corpuri de iluminat.

“Respectand prevederile legale continute de HG 1037/2010, Recolamp atinge tinta de reciclare de 40%”, sustine Béla Kovács, director general Recolamp

Puteti parcurge informatii despre colectarea deseurilor pe site-ul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Conform acestor date, in jur de 63% din populație este deservită de serviciile de salubritate, la nivel national, ponderea în mediul urban fiind de 84%, iar în mediul rural doar de 38%.

Tot pe site-ul ANPM puteti afla date privind colectarea deseurilor in amestec.

Studiu: cati romani au auzit de colectarea selectiva

Daca in 2005-2006 romanii nu stiau nimic despre colectarea selectiva a deseurilor in tara, cel mai recent studiu (Romnibus, decembrie 2011) arata ca, la finalul anului 2011, peste 80% din populatie a auzit de colectarea selectiva a deseurilor in scopul reciclarii. Aproximativ 45% dintre romani au posibilitatea de a depune separat deseurile in propria localitate, iar 30% din acestia separa efectiv deseurile de ambalaje de restul deseurilor.

Dar au si acces la containere?

Eco-Rom Ambalaje dispune in Bucuresti de 1.350 de containere colorate (“clopote” – n.r.) pentru reciclarea selectiva in Sectoarele 1,2,3 si 6 si aditional in sectorul 6 un numar de 500 de case beneficiaza de reciclare prin saci colorati. Per total in sectoarele mai sus mentionate locuiesc aproximativ 1,35 milioane de locuitori, conform datelor demografice din 2009. Acest lucru inseamna ca sunt 1.000 de oameni per container.

Aceasta este de fapt si una dintre problemele scoase in evidenta de Raul Pop, fondatorul Asociatiei Ecoteca si om care cucreaza in deseuri reciclabile de peste 5 ani, dintre care primii 4 ani in pozitia de Director General la Recolamp (asociatia producatorilor de surse de lumina).

Taxa de depozitare la groapa lipseste in Romania

El subliniaza ca una dintre probleme este faptul ca in Romania nu exista asa-zisa “taxa de depozitare la groapa”, care sa descurajeze aruncarea amestecata a deseurilor prin taxare la depozitarea lor.

“Taxa la groapa ar forta colectorii sa investesca in sisteme reale de colectare selectiva, care sa le permita sa redirectioneze o mare parte a deseurilor (50%!) spre reciclare si nu spre groapa de gunoi. Colectarea stradala nu este o solutie semnificativa din punct de vedere al cantitatilor, insa are un impact important in constientizarea cetatenilor. Desfiintarea ghenelor (toboganele de gunoi) de la blocuri este o masura obligatorie, insa nu investeste nimeni in solutii alternative pentru ca: 1. depozitarea la groapa este ieftina, 2. legea nu este aplicata ferm. Si, atunci, de ce ar face-o?”, se intreaba Raul Pop, retoric.

Sorin Cristian Popescu este de acord cu Pop si spune ca, “dat fiind contextul actual, necesitatea dezvoltarii si incurajarii colectarii selective ca solutie viabila de rezolvare a problematicii deseuri, dar si faptul ca din anul 2015 se liberalizeaza transportul de deseuri intre statele membre ale Uniunii Europene, consideram ca o taxa de depozitare pe groapa este necesara”.

Tarile cu o experienta vasta in domeniul managementului deseurilor aplica aceasta taxare pe groapa, iar rezultatul este unul favorabil: mai putine deseuri depozitate pe gropile de gunoi, mai multe deseuri trimise spre reciclare.

“Sigur, riscuri exista, ca in luarea oricarei decizii – si unul dintre ele poate fi depozitarea deseurilor in spatii neamenajate de exemplu”, mai spune Sorin Cristian Popescu.

Aici intervine insa implicarea autoritatilor competente in domeniu, care trebuie sa sustina si, mai mult decat atat, sa vegheze la implementarea corecta a legislatiei si, ori de cate ori este cazul, sa aplice sanctiunile legale corespunzatoare.

“Desfiintarea ghenelor «colective» existente in majoritatea blocurilor din orasele mari din tara poate fi un demers de eficientizare a sistemului de management al deseurilor si de sustinere a procesului de colectare selectiva si reciclare la nivel national – cu atat mai mult cu cat Romania este obligata sa recicleze, pana in 2020, 50% din deseul municipal. In acest sens, a existat, in 2011, o initiativa legislativa de inchidere a acestora, insa aceasta nu s-a concretizat. Totul sta in mana autoritatilor centrale si locale care trebuie sa se implice din ce in ce mai mult in acest proces”, incheie Sorin Popescu.

Pe de alta parte, asa cum scoate in evidenta Razvan Toma, “mai intervin si proprietarii de gropi de gunoi (persoane chiar din conducerea statului) care si-ar diminua profiturile foarte mult daca noi am ajunge sa ne civilizam”. Este o ipoteza care, chiar daca poate fi dovedita extrem de greu sau imposibil de indicat, trebuie luata in calcul.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului nu a dorit sa opineze privind posibilitatea desfiintarii “clasicelor” ghene de gunoi unde locuitorii din zonele urbane arunca “la gramada” coji de banane, mancare si PET-uri.

O alta problema – lipsa coercitiei

Raul Pop subliniaza ca in prezent nu exista tinte de colectare selectiva la generatorii de deseuri (care acum pot arunca orice, oricum, oriunde, fara restrictii reale).

“Desi este mentionata obligatia de a colecta selectiv, nu exista detalieri cuantificabile (si amendabile), ceea ce in sine face toata reglementarea inaplicabila (singura interpretare posibila este ca e obligatorie colectarea selectiva in proportie de 100%, ceea ce e imposibil si abuziv, deci atacabil). In concluzie nici un organ de control nu se oboseste”, spune el.

Potrivit noii hotarari de guvern, acolo unde exista puncte de colectare, romanii risca amenzi intre 600 si 1.000 de lei daca arunca deseurile “la gramada”. Intrebare – cati vecini ai dumneavoastra ati vazut sa fi fost amendati ca au aruncat deseuri la ghena?

Citeste si:

In cazul meu – zero.

Mai mult, atat firmele cat si institutiile publice sunt obligate prin lege sa colecteze selectiv, iar amenda este cuprinsa intre 55.000 - 110.000 lei, insa legea nu este aplicata si nimanui nu ii este frica de ea, spune, la randul sau, Razvan Toma, proprietarul CosuriGunoi.ro.

UE impune Romaniei: 50% reciclare pana in 2020

Romania este obligata sa recicleze, pana in 2020, jumatate din deseul municipal. Obiectivul de 50% pana in 2020 este trasat Romaniei, nu unui operator anume. Asadar, este treaba Guvernului Romaniei sa stabileasca mecanismul prin care aceasta tinta nationala se distribuie pe operatori privati (si deci amendabili).

Tanarul care vinde cosuri de gunoi catre IKEA si Metro

Tanarul care vinde cosuri de gunoi catre IKEA si Metro

Cele mai recente raportari situeaza Romania pe penultimul loc in Europa (cu reciclare de doar 1.3 % din totalul deseurilor). Aceste cifre sunt raportate de ANPM, prin centralizarea raportarilor firmelor de colectare a deseurilor si devin cifrele oficiale pe care Eurostat le publica pt Romania, conform lui Raul Pop.

Aceasta pondere naste mai multe probleme si divergente de idei intre cei ce se ocupa, efectiv, de culegerea deseurilor si reciclare si organizatii non-profit. Astfel, Raul Pop, fost director general la Recolamp, subliniaza:

“Legatura intre tinta de 50% si Eco-Rom Ambalaje, de exemplu, este urmatoarea: conform Eurostat, un roman produce circa 400 kg deseuri pe an. Asta inseamna aproximativ 8 mil. tone pe an. Din acestea, 50% trebuie reciclat (adica 4 mil. tone). Din cele 8 mil. tone, circa 30% sunt ambalaje, adica 2.4 mil. tone deseuri din ambalaje generate”, explica Pop.

“EcoRom declara ca producatorii de produse ambalate pe care ei ii reprezinta pun pe piata circa 70% din totalul ambalajelor din Romania. Asta inseamna ca EcoRom ar trebui sa recicleze cel putin 1.68 mil. tone (2,4 mil x 70%). In schimb, ei raporteaza undeva pe la 330-350,000 tone/an (adica de vreo 4 ori mai putin) si zic ca-si fac tinta iar discrepantele sunt date strict de diferentele de metodologie statistica. Sursa de informatii primare sunt tot firmele de colectare a deseurilor (aceleasi care raporteaza si la ANPM date complet contradictorii).”, incheie Raul Pop.

Apare deci inca o problema – discrepante date strict de diferentele de metodologie statistica. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului explica, sec: “Nu se pot stabili metodologii de raportare «identice», deoarece cerintele de raportare sunt diferite in legislatia europeana si nationala”.

Si Sorin Cristian Popescu de la Eco-Rom Ambalaje spune ca, intr-adevar, exista o discrepanta in raportari.

“O metodologie de raportare exista si este capabila sa raspunda la cerintele de pana acum pentru ca obligatiile de reciclare sunt per global. Discrepantele apar, in prezent, in practica gestiunii deseurilor, si anume exista diferente intre unde este generat deseul si unde ajunge sa fie raportat – cum ar fi fluxul comercial versus cel menajer (din gospodarii). Ori ceea ce aduce nou aceasta obligatie de reciclare a deseului menajer este tocmai aceasta evidenta foarte clara si trasabilitatea deseului pana la reciclare, in functie de locul de generare. Estimam ca efectul pe care il va crea in piata si in practica gestiunii deseurilor, va fi unul major, benefic”, spune el.

In ceea ce priveste implinirea obligatiilor de colectare a 50% din deseuri, acelasi Sorin Popescu spune ca experienta in indeplinirea obligatiilor de reciclare pentru fluxul ambalajelor “arata ca se poate”.

“Am plecat in 2004 de la o obligatie totala de reciclare de 12% si am ajuns in 2012 la 55% obligatie totala de reciclare, plus obligatii pe fiecare tip de material (plastic, hartie, sticla, PET, aluminiu, etc) de pana la 60%. Credem ca modelul acesta poate fi unul de urmat si pentru obligatiile recent introduse pentru deseul menajer”.

OK, si banii cati si unde sunt?

Pentru fiecare kg de astfel de deseuri nereciclate, conform. legii (HG 196/2005, rev.sept. 2010) fiecare producator care nu-si face tinta de reciclare ar trebui sa plateasca la Fondul de Mediu cate 2 lei. Vorbim, deci, de o miza de circa 8 MILIARDE lei (adica cca 1.7 miliarde euro/an).

“Personal, estimez ca acesti 2 lei per kg reprezinta - in acelasi timp - un cost mediu rezonabil pentru colectare si reciclare. Asadar, cam asta e miza acestei piete”, spune Raul Pop.

Prin comparatie cu acest nivel real al costurilor pentru reciclare, totalul sumelor investite de TOATE asociatiile colective (Eco-Rom, Rorec, Ecotic, Environ, Recolamp, etc) se invarte in jurul nivelului de 50 mil euro anual (adica de vreo 30 de ori mai putin decat nevoile reale), continua el.

Alte informatii de venituri vin din partea Recolamp.

In 2012, asociatia a avut un venit de 6,1 mil. lei, reprezentat de aplicarea Timbrului Verde in valoare de 0,9 lei (plus TVA) celor 6,8 milioane unitati de echipamente de iluminat puse pe piata din Romania de catre participantii Recolamp in 2012. In comparatie cu 2011, piata de iluminat s-a mentinut la acelasi nivel.

Si pana la urma EU ce fac?

Dupa cum se poate observa, nu toate datele sunt aliniate. Romania ba sta perfect, ba jalnic (1,3% din total) in ceea ce priveste reciclarea selectiva. Folosim in continuare ghene de gunoi unde, practic, se pierd toate materiile prime pentru reciclare si, desi legea stipuleaza amenzi usturatoare daca nu reciclezi, nici companiile nici persoanele fizice nu par sa fie afectate in vreun fel.

Un lucru ramane insa clar – reciclarea nu este doar “un moft” si trebuie luata in seama de orice cetatean responsabil, si nu doar din Romania.

Probabil ca multi cetateni se indoiesc de eficienta containerelor amplasate pe strazi, atat in Capitala cat si in intreaga tara. Aici, atat cei din Asociatia Ecoteca cat si Eco-Rom au vesti bune. Sunt putine, intr-adevar, comparat cu necesitatea, insa ele functioneaza, chiar daca uneori arunci “hartie la sticla si metal la hartie”.

“Colectarea amestecata a deseurilor din «clopotele colorate» nu este o problema in sine (cu exceptia mesajului neadecvat pe care il transmit cetatenior, carora li se pare ca eforturile lor au fost in zadar). Important este ca deseurile de ambalaje au fost separate de deseurile menajere, ceea ce le conserva reciclabilitatea. Chiar daca ar fi luate cu 3 camioane diferite (hartie, sticla, plastic/metal) ele ar trebui oricum separate suplimentar. De exemplu, o sticla PET este formata din 3 categorii de plastic (recipientul folia de etichetare, plasticul din capac si manson), fiecare reciclandu-se prin alta procedura tehnologica. Asadar, trebuie re-sortata, separata, etc”, spune Raul Pop.

El completeaza spunand ca nu se indoieste de faptul ca sunt reciclate, in cea mai mare proportie.

“Nu ma indoiesc de asta, colectorii obtin bani din vanzarea lor deci au tot interesul sa le dea mai departe cat mai bine separate. Pretul cu care le vand este direct proportional cu calitatea lor (cu alte cuvinte de finetea sortarii)”.

Cei mai mari reciclatori sunt cei din grupul Romcarbon (Green Tech, Green Fiber, Green WEEE) care se ocupa preponderent de sticle de plastic, echipamente electrice si baterii. Hartia pleaca la fabricile de celuloza si hartie (insa in proportie scazuta, pentru ca are un pret mic care nu acopera costul de transport), dozele de aluminiu se recicleaza la CanPack (aproape de Berceni), sticla de ambalaj la Stirom, sticla de geam la St. Gobain.

[UPDATE 7.02.2013]

Cu privire la datele prezentate mai sus, Eco-Rom Ambalaje are o serie de precizari:

Conform ultimelor statistici Eurostat, datate din 2010, in fluxul deseului menajer din Romania s-au generat 6.127.000 tone de deseuri. Conform analizelor Agentiei Nationale de Protectia Mediului (ANPM) privind structura deseurilor menajere din Romania, 30% reprezinta deseuri din plastic, sticla, hartie, metal, dintre care jumatate, adica aproximativ 15%, reprezinta deseuri de ambalaje. Acest lucru inseamna ca prezenta ambalajelor in fluxul menajer se ridica la aproximativ 919.050 tone.

Pentru ambalaje insa informatiile cele mai precise sunt date de raportarile anuale ANPM pentru acest domeniu specific, document care sta la baza raportarii de tara catre Uniunea Europeana pentru indeplinirea obligatiilor de reciclare in domeniul ambalajelor si deseurilor de ambalaje. Pentru anul 2010 raportul ANPM arata ca in Romania s-au pus pe piata 974.925 tone de ambalaje din care au fost reciclate 422.777 tone.

Activitatea oricarei organizatii in domeniu se raporteaza la aceste nationale. In acest sens, in anul 2010, in cadrul sistemului Eco-Rom Ambalaje s-au pus pe piata de catre companiile afiliate sistemului 617.103 tone ambalaje, respectiv 63% din totalul pus pe piata in Romania (974.925 tone) si au fost reciclate 331.780 tone de deseuri de ambalaje – 78% din 422.777 tone (Raport anual).

Trebuie mentionat ca atat cantitatile raportate de ANPM cat si cele ale Eco-Rom Ambalaje se refera la toate deseurile de ambalaje, generate atat in fluxul menajer cat si in fluxul comercial.” A declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

In atasamente, mai multe date si informatii despre reciclarea selectiva, oferite de mai multe companii si institutii din acest domeniu.

Tu reciclezi? Cum ti se pare evolutia acestui sistem in Romania? Ce ati inlocui/promova mai puternic? wall-street.ro te incurajeaza sa comentezi.