Biserica dispune de resurse imense in societatea romaneasca, ca urmare a finantarii directe primite de la stat si a regimului fiscal aparte. Unde credeti ca ar trebui sa mearga aceste fonduri? wall-street.ro te provoaca sa iti exprimi pozitia cu privire la rolul Bisericii in societatea romaneasca. Raspundeti chestionarului si exprimati-va punctul de vedere.
Recent, peste 20 de ONG-uri din Romania au cerut parlamentarilor sa stopeze finantarea bisericilor de catre stat si au estimat ca anual cultele religioase primesc din partea Statului aproximativ 540 de milioane de euro, suma echivalenta cu 0,4% din PIB-ul Romaniei.
Economistul Bogdan Glavan (foto) a declarat ca ar trebui sa militam pentru indemnul “cat mai multi sa plateasca cat mai putine taxe”.
“Banii de la bugetul de stat sunt o proprietate publica a tuturor si a nimanui. Decat acei bani sa intre pe mana CFR, a asfaltatorilor sau a baietilor destepti din energie mai bine se duc catre cei care daruiesc si promoveaza o conduita morala”, a explicat Glavan.
El considera privilegiile fiscale justificate si ca exemplul Bisericii ar trebui incurajat si catre alte categorii sociale.
“Banii publici se aloca prin decizii discretionare. Gestionarea banului public nu aduce randamente precum in cazul unei companii private”, a completat economistul.
De asemenea, si alte tari contribuie cu bani de la buget la finantarea cultelor religioase. De exemplu, Bulgaria a oferit anul trecut 1,5 milioane euro in acest sens, in timp ce Georgia a inclus in bugetul de stat pe 2013 fonduri de 15 milioane dolari catre Biserica Ortodoxa.
Citeste si:
Ce a raspuns Patriarhia Romana la acuzatiile ONG-urilor
Biserica spune ca statul roman nu plateste integral salariile personalului clerical si neclerical, ci asigura doar o contributie de aproximativ 60% la salariile acestora.„Restul salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din Invatamantul preuniversitar), impozitele, asigurarile de sanatate si contributiile sociale sunt platite din fondurile proprii ale unitatilor bisericesti”, arata reprezentantii Patriarhiei Romane.
Institutia a mentionat ca aceasta situatie este consecinta secularizarii averilor bisericesti de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863), atunci cand Biserica a fost deposedata de sursele de intretinere, iar statul roman si-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent si intretinerea lacasurilor de cult. In prezent, cea mai mare parte a proprietatilor bisericesti nu au fost inca retrocedate proprietarilor de drept.
Biserica a precizat ca sumele platite de unitatile bisericesti pentru plata impozitelor si asigurarilor sociale aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau depasesc valoarea contributiilor la salarii primite de la bugetul de stat. De exemplu, in fiecare luna valoarea totala a contributiilor la salariile personalului din Administratia patriarhala este de 557.472 lei, iar suma platita de Patriarhia Romana la bugetul de stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurari de sanatate si contributii sociale este de 575.087 lei.
Biserica Ortodoxa Romana spune ca are 14.231 de preoti si diaconi, iar peste 1.000 sunt salarizati exclusiv din fondurile proprii ale unitatilor bisericesti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizati neclericali sunt platiti integral de Biserica.
„Precizam ca personalul bisericesc clerical si neclerical se numara printre categoriile socio-profesionale din Romania cu cele mai mici salarii. In numeroase comunitati din tara, in special din mediul rural, din cauza saraciei si a migratiei in strainatate, preotii nu mai reusesc sa-si completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de stat reprezentand unicul venit sigur pentru intretinerea familiei. De retinut este si faptul ca anual sumele alocate in bugetul de stat pentru cultele religioase reprezinta doar 0,4% din buget, adica de peste 10 ori mai putin decat sumele alocate pentru invatamant si sanatate. Referitor la personalul monahal, precizam ca statul nu plateste integral salariile a 10.000 de calugari si calugarite. Din cei aproximativ 8. 500 de calugari si calugarite ortodocsi, numai staretul/stareta si preotul slujitor din manastiri primesc contributie de la bugetul de Stat la salariu, adica doar cateva sute de persoane”, potrivit Patriarhiei Romane.
Biserica a mentionat ca statul roman nu ofera subventii de la buget pentru opera social-filantropica a Bisericii.
„Cele aproximativ 55 de milioane de lei folosite in anul 2011 de Biserica Ortodoxa Romana pentru sustinerea celor aproximativ 700 de institutii social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate de care beneficiaza in mod constant aproape un milion de romani saraci provin exclusiv din fonduri proprii si donatii ale credinciosilor. In acelasi timp, Patriarhia Romana si alte eparhii din tara deruleaza programe social-educationale la nivel national din fonduri europene”
Potrivit Codului fiscal, cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitati economice, venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea, in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor.
Aceasta prevedere din Codul fiscal se fundamenteaza pe art. 29, alin. 5 din Constitutia Romaniei, dezvoltat in Legea cultelor nr. 489/2006, unde se mentioneaza: Statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, precum si statutul lor de factori ai pacii sociale (art. 7 alin. 1); Autoritatile publice coopereaza cu cultele in domeniile de interes comun si sprijina activitatea acestora. (art. 9 alin. 3).
„Trebuie mentionat ca in momentul elaborarii Codului fiscal, tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a proprietatilor bisericesti nu a fost inca retrocedata Bisericii, legiuitorul a avut in vedere identificarea unor surse de finantare pentru intretinerea lacasurilor de cult si a celorlalte cladiri bisericesti, precum si a lucrarii social-filantropice si educationale desfasurata de Culte in beneficiul populatiei, care este incomparabil mai ampla si eficienta decat cea a ONG-urilor. De altfel, in toate tarile europene exista facilitati fiscale pentru Culte conditionate de folosirea fondurilor strict pentru activitatea specifica desfasurata in societate”, au adaugat membrii Patriarhiei Romane.
Biserica trebuie sa isi asume un rol social mai pronuntat
Pe de alta parte, economistul Cristian Paun este nemultumit de rolul social pe care Biserica il are in prezent si ar dori ca acest rol sa fie mai pronuntat."Sunt de acord ca Biserica sa aiba un regim fiscal aparte, dar atunci ea trebuie sa isi asume o implicare sociala masiva. Biserica trebuie atrasa, nu prin lege, in tot felul de proiecte sociale, iar statul poate sa puna la bataie sa zicem 10 spitale de care sa se ingrijeasca Biserica, spitale la care sa aiba acces categoriile defavorizate", a declarat, pentru wall-street.ro, profesorul de economie Cristian Paun (foto).
El crede ca statul ar putea forta Biserica sa se implice mai mult daca ar lua decizia ca orice fonduri care merg catre ONG-uri sa fie conditionate de luarea in parteneriat a Bisericii in anumite proiecte sociale.
"Consider ca multe dintre serviciile sociale ar fi mult mai bine administrate de catre Biserica decat de stat. Oricum, se vede clar ca Biserica are foarte multe resurse, care ar putea fi indreptate spre proiecte cu impact social", concluzioneaza Paun.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
