Diminuarea pana la 6,4 la suta a ritmului aferent consumului final efectiv al populatiei a fost atribuita in principal rezultatelor slabe din agricultura, precizeaza raportul trimestrial asupra inflatiei publicat de Banca Nationala a Romaniei. Analiza Bancii Centrale face referire la evolutia parametrilor economici in ultimul trimestru al anului trecut.

Pagubele produse anul trecut de inundatii au fost, conform datelor Ministerului Mediului, de 5.975.201.500 RON. Astfel, in randul populatiei au fost inregistrate 76 de persoane decedate si au fost distruse 93.976 de case si anexe gospodaresti. O suprafata de 656.392 de hectare de teren agricol a fost inundata, 1.063 de obiective social-economice au fost afectate de ape, peste 90.000 de fantani, iar pagubele provocate din cauza mortii animalelor au fost de circa 1,8 milioane de lei noi. Un singur hectar de pamant cultivat are, potrivit Ministerului Agriculturii, o valoare medie de aproximativ 12 milioane lei. La un calcul simplu se poate constata ca valoarea totala a pagubelor in agricultura se apropie de 230 milioane euro, pierderi care au afectat serios productia agrara.

Potrivit BNR, rezultatele sub asteptari din agricultura s-au reflectat atat in diminuarea autoconsumului pe piata taraneasca, in scadere cu 14,3 %, cat si in reducerea puternica a consumului de bunuri aferente industriei casnice (produse de baza).

Investim in... consum

Temperarea ratei de crestere a consumului final in trimestrul IV nu a antrenat si reducerea potentialului inflationist al cererii de consum, subliniaza raportul Bancii Centrale. Astfel, volumul achizitiilor de bunuri si servicii cu preturi libere a urmat o dinamica puternic ascendenta determinata de cresterea venitului si respectiv reducerea interesului pentru plasamente financiare.

Datele Institutului National de Statistica arata ca mai mult de 65% din veniturile populatiei sunt directionate catre achizitia de bunuri de consum. In acelasi timp, doar 1% dintre romani isi investesc economiile in afaceri sau plasamente financiare. Dobanzile derizorii pe care bancile le ofereau in 2005 pentru depozitele bancare au condus la "declinul accentuat" al depozitelor. Pierderea interesului pentru depozite a fost, potrivit BNR, doar partial atenuata de trendul ascendent al activelor sub forma actiunilor listate la Bursa si a politelor de asigurare.

Citeste si:

Aceste categorii de plasamente financiare sunt, insa, mult mai slab reprezentate in portofoliul financiar al populatiei. Un studiu al Unicredito arata ca media plasamentelor bursiere si pe piata asigurarilor se situeaza in Romania la un nivel de cateva ori mai redus chiar decat in tarile sud-est Europene. "In plus, plasamentele imobiliare, deja descurajate de cresterea exagerata a preturilor in ultimii ani, au resimtit din plin efectul masurilor adoptate de BNR in scopul limitarii creditului pentru persoanele fizice, in special a celui in valuta; desi a ramas deosebit de ridicata (circa 117 la suta, in termeni reali), dinamica anuala a creditelor noi pe termen lung acordate populatiei s-a redus la mai putin de jumatate din nivelul consemnat in trimestrul III", subliniaza analiza BNR.

Consumam din import

In ceea ce priveste piata de provenienta a bunurilor de consum, trimestrul IV a continuat tendinta consemnata in primele noua luni ale anului, importurile aducandu-si o contributie crescanda la acoperirea cererii, remarca raportul Bancii Nationale. Astfel, in timp ce dinamica ofertei autohtone a bunurilor de uz curent a pierdut din vigoare, iar cea aferenta bunurilor de folosinta indelungata (inclusiv autovehicule) a inregistrat, pentru prima oara in 2005, o inversare de semn, volumul importurilor de bunuri de consum pare sa-si fi pastrat ritmul alert de crestere (detasandu-se, si in trimestrul IV, indicele volumului fizic al importurilor de autoturisme peste 140 la suta). In 2005, deficitul balantei comerciale a crescut cu peste 3 miliarde de euro, pana la 10 miliarde de euro.

Bani de afara

Raportul BNR subliniaza ca o contributie semnificativa in mentinerea dinamicii ridicate a achizitiei de bunuri a avut-o cresterea veniturilor. Daca salariile au crescut in 2005 sub rata inflatiei, o explicatie poate fi gasita in majorarea influxurilor de capital provenite din munca in strainatate. Astfel, potrivit bancii centrale, capitolul transferuri, al balantei de plati a inregistrat un excedent de 4,4 miliarde euro, bani proveniti de la romanii care muncesc peste granita.