"Romania nu are nevoie si nici nu trebuie sa mai semneze un nou acord cu FMI. Dintr-un anumit punct de vedere, un nou acord chiar dauneaza pentru ca are acelasi rol pe care l-a avut zona euro pentru Grecia, Spania, Italia, Portugalia, in sensul ca beneficiaza de conditii mai bune de imprumut atat ca volume, cat si ca pret decat daca nu ar fi fost in acord. Fara reforma acesti bani nu vor fi folositi decat pentru adancirea dezechilibrelor macroeconomice", se arata in concluziile unuia dintre studiile cuprinse in raportul de analiza si prognoza al Societatii Academice Romane pentru anul 2013, potrivit Mediafax.

Potrivit lui Florin Citu, autorul unui studiu inclus in raport, deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finantat de banca centrala din rezervele proprii, iar decizia Bancii Centrale Europene de a imprumuta statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finantare.

Analistul face o trecere in revista a obiectivelor din ultimele doua acorduri si considera ca, in afara echilibrarii balantei de plati, Romania nu a avut beneficii de pe urma parteneriatului cu FMI, care a aprobat toate evaluarile, desi "Romania nu a implementat niciuna din sugestiile FMI in mod substantial, ci doar a mimat reforma economica".

"Inertia sistemului politic din Romania si reticenta la reforma au nevoie de mai mult decat o intelegere cu FMI pentru a putea fi depasite. Experienta ultimelor doua acorduri cu Fondul Monetar demonstreaza acest lucru. Un al treilea acord in aceleasi conditii nu ar aduce nimic nou decat o intarziere a reformelor girata, ca si pana acum, de relatia cu FMI", se mai spune in raportul pe care SAR il va da miercuri publicitatii.

Citu argumenteaza aceasta pozitia aratand ca programul de reforma, chiar daca a fost monitorizat de FMI, se afla cam in acelasi stadiu ca atunci cand a fost aprobat: nicio companie privatizata, sectorul public este si mai prezent in economie, preturile la energie sunt inca controlate. Raportul mentioneaza ca, intre timp, datoria publica a urcat de la 13% din PIB la 40% din PIB, iar PIB-ul potential a scazut aproape de zero.

"Mai grav, pe tot parcursul programelor, in majoritatea cazurilor, tintele de arierate au fost depasite. Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la inceput o masura temporara. In 2011 salariile din sectorul public au crescut cu 11% iar in 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010", se spune in raport.

De altfel, SAR a transmis recent un newsletter in care sugera ca raportul anual pe 2013 ar putea reprezenta principalul motiv pentru care ministrul pentru buget, Liviu Voinea, a promovat in Guvern noi regelementari privind stingerea datoriilor autoritatilor locale. Propunerea a fost adoptata prin ordonanta de urgenta si prevede ca autoritatile locale vor utiliza cotele defalcate din TVA destinate sustinerii proiectelor de dezvoltare locala pentru stingerea arieratelor aferente proiectelor bugetate.

Raportul SAR arata. insa, ca in ciuda depasirii permanente a tintelor de arierate si indeplinirea la limita a obiectivelor de deficit bugetar, singura perioada in care s-au facut cateva reforme in aceste domenii a fost anul 2011.

"Modul in care FMI analizeaza propriul program este, am putea spune, incomplet si partinitor. Acordul stand-by vine cu promisiunea implicita de a stabiliza economia si de a o aduce din nou pe o traiectorie ascendenta in ceea ce priveste dinamica PIB-ului. Insa istoria programelor FMI la nivel global nu sustine o astfel de promisiune. De fapt, in majoritatea cazurilor se observa un efect negativ pentru cresterea economica." mentioneaza raportul.

Citeste si:

Citu aminteste ca pentru toti anii in care Romania s-a aflat in acord cu FMI estimarile de crestere economica negociate au fost mult prea optimiste. Cele mai mari diferente se intalnesc la inceput in 2009, dar si la sfarsit, in 2011 si 2012. Analistul arata ca acordul cu FMI nu a dus la crestere economica asa cum era estimat inca din 2009. "Din contra, FMI a trebuit in fiecare an sa ajusteze in sens negativ estimarile proprii", precizeaza analistul/

In compensare la inchiderea acordului cu FMI, Citu sustine ca este necesara o alta ancora, un program foarte clar de adoptare a monedei unice la o data specificata, asumat de catre toata clasa politica.

"Acest program impune un anumit set de refome pentru a atinge tintele nominale (inflatie, datorie publica, deficit, piata secundara de obligatiuni functionala etc). Cum am explicat intr-un raport anual SAR anterior, doar indeplinirea obiectivelor nominale din tratatul de la Maastricht nu reprezinta o garantie ca in interiorul zonei euro Romania nu va mai acumula dezechilibre macroeconomice. De aceea, recomandarea include asumarea de catre clasa politica si a pactului fiscal care ar avea ca obiectiv un surplus structural. Astfel, Romania ar fi fortata sa faca si ajustarea reala, pe partea de productivitate de exemplu, catre media zonei euro", se mai spune in raportul SAR.

Citu propune, in completare, si revenirea la ciclul electoral de patru ani cu organizarea simultana a alegerilor parlamentare si prezidentiale, pentru a elimina tendinta clasei politice de a amana reformele in preajma anilor electorali.

"Dincolo de argumentele politice, din punct de vedere economic anii electorali prea apropiati unii de altii reduc apetitul pentru reforma. Mai ales atunci cand vorbim de alegeri programate si anticipate atat de clasa politica, cat si de alegatori, si nu de alegeri surpriza, cand apar situatii extraordinare", mai spune analistul economic.

Raportul complet va fi dezbatut joi, la o masa rotunda organizata la reprezentanta Comisiei Europene in Romania, unde au fost invitati analisti si reprezentanti ai Guvernului.

Romania are in derulare un acord preventiv cu FMI si UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt fi accesate doar in caz de necesitate. In luna ianuarie o misiune comuna a expertiilor internationali a negociat cu Guvernul mai multe masuri de reforme structurale si privatizari care ar urma sa fie implementate pana in luna mai pentru ca intelegerea sa poata fi incheiata, cu o intarziere de trei luni fata de programul initial.
Guvernul a anuntat ca intentioneaza sa incheie un nou acord cu FMI in vara acestui an.

FMI a intrerupt misiunile de evaluare dupa luna septembrie a anului trecut, motivand ca doreste sa discute bugetul pentru 2013 doar cu executivul rezultat dupa alegerile parlamentare din luna decembrie.

Actualul acord a fost parafat in primavara anului 2011, odata cu inchiderea intelegerii incepute in 2009, si urma sa fie finalizat in luna martie a acestui an.