Limita va fi majorata in conditiile in care insa termenul pana la care mai pot fi contractate astfel de imprumuturi expira miercuri, 15 mai.

Achitarea arieratelor de catre autoritatile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de Romania in negocierile cu Fondul Monetar International (FMI) si nerespectat de fiecare data.

Luni, premierul Victor Ponta a declarat ca, in momentul de fata, Romania nu indeplineste criteriul, dar ca acesta trebuie indeplinit pana in iunie, cand este board-ul FMI, si ca, in caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra in boardul institutiei financiare.

Acordul cu FMI expira in vara acestui an, iar autoritatile de la Bucuresti si-au propus sa incheie o noua intelegere financiara.

La 31 decembrie 2012, autoritatile locale inregistrau fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au inregistrat o crestere de peste 300 milioane lei, ajungand la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezinta acele plati restante cu o vechime mai mare de 90 de zile.

La inceputul acestui an, in luna ianuarie, Guvernul a decis, conform intelegerii cu FMI, ca autoritatile locale care inregistreaza arierate la 31 ianuarie 2013 vor fi obligate sa reduca volumul datoriilor cu cel putin 85% in termen de doua luni, pana la 31 martie, in caz contrar Trezoreria urmand sa limiteze platile care pot fi efectuate din contul acestora.

Pentru a le facilita indeplinirea acestei obligatii, Guvernul a decis in acelasi timp, prin exceptie de la Legea privind finantele publice locale, ca autoritatile locale pot contracta de la Ministerul Finantelor, pana la 29 martie 2013, imprumuturi din varsaminte din privatizare inregistrate in contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum 5 ani. Plafonul maxim al imprumuturilor a fost fixat inca de atunci la 800 milioane lei, apropiat de volumul total al arieratelor calculat la finele anului trecut.

Doua luni mai tarziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanta de urgenta care stabilea ca suma din cota defalcata din impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale, precum si sumele retinute ca urmare a aplicarii gradului de necolectare a impozitelor si taxelor locale se repartizeaza "numai" pentru achitarea arieratelor.

Citeste si:

Proiectul a generat nemultumirea autoritatilor locale, care au sustinut ca solicitarea Guvernului privind achitarea cu prioritate a arieratelor reprezinta un abuz, deoarece doar consiliile judetene si locale decid destinatia banilor proprii.

Pe fondul protestelor, Guvernul a aprobat ordonanta intr-o forma diferita de cea propusa, stabilind ca fondurile din TVA si impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, "precum si" pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala, prioritara fiind insa stingerea datoriilor.

Prin aceeasi ordonanta, limita imprumuturilor pe care autoritatile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusa la doar 500 milioane lei.

La finele lunii aprilie, acest plafon a fost majorat in Parlament la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea imprumuturilor a fost prelungit pana la 15 mai.

Acum, cu putin timp inainte de reuniunea board-ului FMI, Guvernul a pregatit o noua ordonanta de urgenta prin care plafonul maxim de contractare a imprumuturilor este ridicat la 800 milioane lei, ajungandu-se astfel la limita stabilita inca de la inceputul anului, dar redusa ulterior, cand Executivul a incercat sa impuna autoritatilor locale sa foloseasca sumele bugetare cu prioritate pentru achitarea arieratelor.

"In prezent, unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au depus, pana la 29 martie, cereri pentru autorizarea contractarii unor imprumuturi pentru achitarea arieratelor inregistrate fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari, care nu au putut fi onorate in totalitate din cauza atingerii plafonului de 680 milioane lei. In situatia in care nu se adopta actul normativ, posibilele consecinte sunt cresterea arieratelor si blocarea activitatii furnizorilor de bunuri, servicii si lucrari", este explicatia Guvernului, fara vreo referire la faptul ca plafonul initial era fixat chiar la 800 milioane lei.

Suma suplimentara va fi alocata in limita a maximum 10 milioane lei pentru fiecare cerere de imprumut, iar in cazul cererilor de imprumut a caror valoare depaseste aceasta limita va fi aplicat principiul pro rata la suma ramasa disponibila dupa aprobarea cererilor.