Presedintele Basescu a declarat, la Pro TV, ca opinia sa privind indeplinirea punctelor din Acordul cu FMI nu este "atat de negativa" cum este prezentata in presa, adaugand ca el crede ca board-ul FMI va constata indeplinirea in cea mai mare parte a acestora si va valida incheierea unui nou acord.

"Nu e atat de negativa cum o aud in presa. Eu cred ca boardul FMI va constata indeplinirea in cea mai mare parte a criteriilor stabilite de comun acord cu Guvernul Romaniei si va valida incheierea celui de-al doilea acord", a afirmat Basescu, duminica, la emisiunea "Dupa 20 de ani" de la PRO TV, intrebat fiind despre parerea sa privind realizarea de Guvern a punctelor din Acordul cu FMI.

Si europarlamentarul PDL Theodor Stojan a declarat, potrivit Mediafax, despre actualul acord cu FMI, ca acesta este "mort" si i se va pune "o cruce" cu mentiunea "odihneasca-se in pace acordul cu FMI", principala problema fiind legata de arieratele locale.

Romania a indeplinit, conform scrisorii de intentie transmise de Guvern catre FMI, inainte de ultima evaluare a acordului in board-ul Fondului doar doua dintre cele cinci criterii de performanta cantitative si tot doua dintre cele cinci tinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanta privind activele externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei, cel privind soldul bugetului general consolidat si cel privind arieratele bugetului de stat.

Tintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autoritatilor locale si arieratele intreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.

Principalele preconditii pentru inchiederea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de catre autoritatile locale si privatizarea CFR Marfa, operatiune de vanzare neincheiata pana la acest moment.

Citeste si:

"Autoritatile din Romania isi reafirma angajamentul fata de programul economic sustinut de Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si de Banca Mondiala. Din pacate, in ultima parte a anului 2012, au existat derapaje in implementarea programului.

Consolidarea bugetara a continuat, dar mai multe criterii de performanta stabilite pentru cea de-a saptea si cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate si programul reformelor structurale a inregistrat intarzieri", admite Guvernul in scrisoarea de intentie.
Executivul asigura insa ca "se intreprind masuri corective" de indeplinire a obiectivelor programului si solicita derogari pentru criteriile de performanta neindeplinite, astfel incat ultimele doua evaluari sa poata fi finalizate, insistand cu argumentul "performantei realizate de noi in cadrul programului" si masurile corective adoptate.

Astfel, Guvernul asigura ca va reduce, ca actiune prealabila, arieratele bugetului de stat si ale autoritatilor locale pana la nivelurile stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, inainte de eliminarea completa a acestora in cursul anului.

In document se arata ca, urmare a masurilor adoptate spre sfarsitul anului 2012, arieratele au inceput sa scada atat la nivelul administratiei centrale, cat si la nivelul administratiei locale. Cu toate acestea, facturi neplatite suplimentare au determinat ratarea tintelor programului pentru autoritatile locale. La companiile de stat monitorizate in cadrul programului, arieratele s-au situat la finele anului 2012 la 2 procente din PIB, peste plafonul indicativ din program stabilit la 1,5% din PIB, in principal din cauza acumularii de noi arierate in companiile feroviare de stat.