Totalul de 4.000 de masini de lux cumparate annual de catre romani pare ridicol in comparatie cu peste 600.000 de unitati, cat vinde fiecare brand in parte in vestul Europei. Tendintele sunt totusi de crestere, si intrarea in UE ar putea consemna o dezvoltare semnificativa a pietei de lux. O masina de lux reprezinta, de cele mai multe ori, un blazon pentru cei cu un venit consistent si cu o pozitie sociala pe masura. Din acest motiv, sunt preferate anumite marci de automobile care satisfac gustul clientului roman in materie de prestigiu, traditie si performanta, cum sunt Mercedes, Audi si BMW. in 2005, cele trei branduri au vandut fiecare in jur de 1.300 de unitati, dupa ce in 2004 doar Mercedes reusea sa depaseasca 1.000 de unitati.

O ascensiune demna de mentionat inregistreaza Audi, atat pe plan european, cat si la nivelul tarii noastre, marca din ingolstadt reusind sa surclaseze Mercedes, pentru prima data de cand cele doua vand masini la noi. BMW ramane lider atat in Europa, cat si in Romania, insa pozitia sa nu este tocmai stabila. in schimb, romanii par sa fie campioni absoluti la cumpararea offroad-urilor de lux. Mai cheltuitori decat ungurii, cehii, slovacii sau polonezii, romanii nu-si aleg jeep-urile doar pentru a rezista in hartoapele de pe sosele, ci si pentru etala un nivel de viata potrivit modelului de limuzina ale masinilor 4x4. Pentru Romania, Polonia, Cehia, Ungaria si Slovacia, se observa in primul rand ca ponderea automobilelor 4x4 in totalul vanzarilor (trei la suta) din tara noastra este mult mai mare decat in celelalte tari din regiune (1,22 la suta - 2,48 la suta), conform unui studiu realizat de Rompres.

Bulevardele centrale desemneaza luxul

In ce priveste articolele de imbracaminte de lux, parfumurile straine sau bijuteriile, este suficienta o plimbare prin Bucuresti, pe Bulevardul Magheru sau pe Calea Victoriei, pentru a avea o imagine a ofertei in acest segment comercial. Chiar daca nu au inca un specific comercial bine conturat, atat Magheru, cat si Calea Victoriei incearca sa imprumute din stralucirea arterelor similare din alte capitale ale lumii. De altfel, Magheru si Victoriei sunt printre primele locatii vizate de companiile straine de profil care se pregatesc sa intre in Romania. insa ceea ce frapeaza pe oricine se afla in cautarea unei locatii pe aceste artere sunt chiriile ridicate. Cei care au cumparat imediat dupa 1990 magazine pe cele doua high-street-uri ale Bucurestiului au dat lovitura. Acum, chiriile de aici sunt printre cele mai ridicate din lume.

Un calcul simplu arata ca, pentru un spatiu de 30 de metri patrati, un comerciant scoate anual din buzunar o suma de 43.200 de euro. intr-un clasament intocmit de Cushman&Wakefield Healley&Baker, bulevardul Magheru ocupa pozitia 35 in lume din punct de vedere al valorii anuale a chiriei. Nivelul piperat al chiriilor pentru spatiile cu staif din Romania se repercuteaza negativ asupra marjelor de profit ale comerciantilor. Daca ar fi sa facem o comparatie, cifra de afaceri a unui magazin din Romania este afectata considerabil mai mult de nivelul chiriei decat o unitate similara din italia, chiar daca nivelul chiriei este apropiat, si asta din cauza ca randamentul pe metru patrat al unui spatiu comercial din Romania este de doua ori mai mic decat in italia.

Brandurile importate, inspiratia kitschului

Citeste si:

De altfel, cele care isi permit sa suporte pe termen lung aceste costuri ridicate sunt, in general, brandurile mari. De exemplu, anul trecut a venit la Bucuresti, pentru a prospecta potentialul pietei de lux din Romania, un reprezentant al management-ului casei italiene de moda Salvatore Ferragamo. Acesta s-a interesat de proiectul de Luxury Department Store ce urmeaza a fi construit in Bucuresti. Salvatore Ferragamo este una din putinele companii independente din lume, lider in domeniul accesoriilor de lux, ce controleaza direct fiecare divizie.

Tot anul trecut, s-a deschis magazinul Zara, la Bucuresti, dupa ce, in urma cu cativa ani, au intrat pe piata Escada, Lacoste etc. Putini stiu insa ca multe dintre produsele ce poarta aceste marci sunt, de fapt, fabricate in Romania de firme autohtone, si ca Dolce&Gabbana, Sonia Rikyel, Christian Lacroix, New Man si alte nume mari italienesti, frantuzesti sau americane folosesc mana de lucru ieftina si bine pregatita din Romania. De aici si pana la falsuri nu e decat un pas. Asa se explica oferta bogata de pe tarabele din piata sau de la coltul strazii, de confectii purtand etichete cu nume de marca.

30 de milioane de euro cheltuiti pe falsuri

Nici la parfumuri nu stam pe roze. "Piata romaneasca a parfumurilor se ridica la 50 milioane euro, iar produsele contrafacute si marfurile paralele reprezinta aproape 60% din totalul acesteia", spune directorul general al Prestige Parfum, Cristina Lazar, (care importa produse cosmetice si de parfumerie de lux). Aceasta a evidentiat necesitatea unor masuri de siguranta pentru protectia marcilor, cum ar fi o holograma amplasata pe ambalajul fiecarui produs.

In ce priveste bautura de lux, viitorul suna bine. Eliminarea taxelor vamale la importurile de alcool din Uniunea Europeana va duce la ieftinirea bauturilor din categoria premium cu aproximativ 20%, din 2007. La prima vedere, consumul de Ballantine's, Jack Daniel's, Teacher's, Johnnie Walker, J&B ori de Finlandia, Smirnoff, Absolut Vodka si Wyborowa va creste ametitor. Totusi, importatorii sunt mai rezervati in aprecieri, care iau in calcul si cresterea accizei la alcool din luna iulie a acestui an.