"Cred ca trebuie sa ne propunem ca acest nou acord sa ne creeze conditii de acces in eurozona. Si aici vreau sa fiu foarte clar. Cele cinci criterii de la Maastricht nu sunt foarte departe de noi, trei sunt indeplinite, celelalte doua sunt relativ aproape, marea noastra problema este legata de competitivitatea sectorului de stat", a afirmat presedintele Basescu.

El a aratat ca a vazut tari care au intrat in zona Euro doar pe baza indeplinirii criteriilor de la Maastricht, dar au fost pur si simplu impinse in criza din cauza lipsei de competitivitate.

"Nu am nicio indoiala ca la finalul acestui nou acord fata Romaniei va fi schimbata din punctul de vedere al competitivitatii", a adaugat Basescu.

Seful statului a tinut sa multumeasca reprezentantilor institutiilor financiare internationale pentru ca au acceptat inceperea discutiilor cu autoritatile de la Bucuresti pentru un nou acord.

"Doresc sa va multumesc ca ati acceptat sa incepem discutiile pentru un nou acord. Va multumesc dumneavoastra si institutiilor pe care le reprezentati", a spus seful statului.

Presedintele a reiterat in discutiile de la Palatul Cotroceni ca, desi Romania este reechilibrata macroeconomic, aceste echilibre "sunt inca fragile".

"Convingerea mea este ca, desi Romania este reechilibrata macroeconomic urmare a masurilor din 2010, aceste echilibre inca sunt fragile. De aceea cred ca unul dintre principale obiective ale noului acord trebuie sa fie continuarea consolidarii macroeconomice. Fara acest element nu putem previziona o crestere durabila si continua fara sincope", a afirmat seful statului.

El a evidentiat ca o prioritate a noului acord trebuie sa fie reformele structurale, cum ar fi reforma sanatatii, legea salarizarii in sectorul public si continuarea restructurarii companiilor de stat.

"Sigur, reformele structurale, fie ca vorbim de reforma in sanatate care sa permita accesul banilor privati in sistem sau aplicarea legii noi a salarizarii, care e tot o reforma structurala, sau restructurarea companiilor de stat, trebuie sa fie o alta prioritate a noului acord", a mai spus Basescu.

Citeste si:

La randul sau, reprezentantul FMI, Andrea Schaechter, a apreciat "succesul" in reducerea dezechilibrelor macroeconomice, obiectiv urmarit de precedentul acord si care trebuie mentinut si in noul acord.

"Ceea ce s-a inceput in ultimul program a urmarit sa reduca dezechilibrele macroeconomice si s-a inregistrat un succes in acest domeniu. Un obiectiv important acum este sa mentinem aceste castiguri care au fost inregistrate in trecut. Aceasta presupune continuare imbunatatirii si intaririi institutiilor din zona fiscala, zona finantelor publice", a spus reprezentantul FMI.

Schaechter a aratat ca ramane de discutat in privinta pachetului corect de masuri care trebuie identificat in vederea stimularii cresterii economice.

"O alta prioritate cruciala pentru Romania este cum sa creeze si sa mentina cresterea, care vine la un loc cu crearea de locuri de munca, si sa puna Romania pe traiectoria convergentei ca membru al Uniunii Europene. Care este pachetul corect de masuri, de politici care poate fi folosit pentru a atinge aceste obiective comune? Asta suntem aici sa discutam", a mai spus reprezentantul FMI.

Totodata, reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely, i-a multumit sefului statului pentru rolul personal jucat in implementarea celor doua acorduri anterioare, adaugand ca este de acord cu acesta in privinta obiectivelor cheie.
"Dar prin jucarea de mine a unui rol important in primul program am platit un pret politic foarte mare", a tinut sa sublinieze Basescu, el adaugand ca va ramane un partener al organismelor internationale pana la sfarsitul mandatului sau in 2014.

O misiune a FMI se afla la Bucuresti pentru discutii privind un nou acord de imprumut cu Romania, autoritatile precizand anterior ca doresc ca un nou acord sa fie incheiat pentru o perioada de doi ani.

Urmatorul acord cu Romania, de tip preventiv, va fi unul de consolidare macroeconomica si de reforme structurale, urmarind in principal disciplina politicilor, si va presupune privatizarea si restructurarea unor companii de stat, a declarat, marti, la Bucuresti, directorul general al FMI, Christine Lagarde.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfarsitul lunii iunie, cu trei derogari, ultimele evaluari ale acordului cu Romania. Acordul Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri, dupa o intelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnata in 2009 si incheiata in 2011.

Ultimul acord a fost parafat in primavara anului 2011, in continuarea acordului inceput in 2009, si trebuia sa fie finalizat in martie 2013. Board-ul FMI a aprobat in martie cererea autoritatilor romane de extindere cu trei luni a acordului, panã la sfarstul lunii iunie, astfel incat Guvernul sa aiba timp sa reduca arieratele si sa adopte masuri de imbunãttire a managementului companiilor de stat.