Fondul Monetar International (FMI) a imbunatatit cu ocazia evaluarii ce s-a incheiat prognoza de crestere economica a Romaniei pentru acest an la 2% si la 2,25% anul viitor, pe fondul unor exporturi mai puternice in primul semestru si a unei productii agricole mai bune.

"Constatam ca redresarea economica se accelereaza si continua sa se accelereze. In prima parte a anului, exporturile au fost mai puternice, in timp ce cererea interna s-a mentinut slaba. Productia agricola este mult mai buna decat anul trecut. Avand in vedere aceste lucruri, am crescut proiectia pentru cresterea economica la 2% pentru acest an, iar pentru anul viitor ne asteptam ca aceasta redresare sa continue, avem o proiectie de «doi si un sfert» pentru anul viitor", a mai spus Schaechter intr-o conferinta de presa, la finalul misiunii FMI privind discutiile in legatura cu noul acord de imprumut.

Economistul ING Bank, Mihai Tantaru, considera ca situatia macroeconomica a Romaniei nu impunea un acord cu FMI, singurele restante fiind la capitolul reformelor structurale, dar "Fondul a fost destul de putin exigent in ceea ce priveste reformele si privatizarile".

"Noi credem ca noul acord nu este important pentru stabilitatea macroeconomica a Romaniei, pentru ca buffer-ul fiscal este destul de mare, iar leul este stabil si probabil ca nu ar fi suferit nici macar daca nu am fi incheiat un acord", a spus, pentru wall-street.ro, Tantaru.

De asemenea, economistul ING crede ca nici macar aspectul reformelor nu este relevant pentru investitori, avand in vedere ca episodul CFR Marfa nu a produs nicio miscare in piete.

Si economistul Florin Citu considera ca noul acord nu s-a bazat pe rantionamente economice, fiind mai degraba o decizie politica, intrucat anul viitor vor fi alegeri si trebuia exclus orice derapaj economic.

"Un an dificil economic, cu derapaje, ar fi fost un risc mare pentru candidatul Puterii", crede Citu.

Citeste si:

Pe de alta parte, profesorul de economie Dan Armeanu sustine ca acordul cu FMI are rolul de a disciplina politicile economice si bugetare si ar putea sa puna presiune in cazul reformelor structurale.

"Eu vad o contributie mai mult la nivelul semnalului pe care acest acord il transmite. El reprezinta un semnal pozitiv pentru piete, cu efecte benefice atat pe costul de finantare, cat si pentru imaginea pe care Romania o are in ochii investitorilor straini", a spus Armeanu.

In opinia lui, desi Romania a dobandit stabilitatea macro, cresterea economica este deocamdata conjuncturala, bazata pe exporturi si pe efectul de baza, iar dezechilibrele la nivel microeconomic inca nu au fost recuperate.

Mai mult, contextul extern este inca fragil, cu primele patru motoare ale economiei UE pe marginea recesiunii.