Intalnirea de la Washington dintre autoritatile romane si reprezentantii Fondului a avut un rezultat concret: mentinerea TVA la 19%
Chiar daca nu s-a ajuns inca la compromis, in spatele usilor inchise, FMI s-a aratat dispus sa faca doua mici concesii: sa accepte un deficit bugetar putin mai mare si sa renunte la cresterea TVA. "Initial, seful statului venise cu propunerea unui deficit bugetar de peste 1% din PIB. S-a cazut de acord pe cifra de 0,7% din PIB," afirma sursele apropiate negocierilor.
Potrivit acestora, Fondul a inteles si faptul ca majorarea TVA ar risca sa aprinda inflatia si a renuntat la aceasta idee. Ideea a fost reluata de ministrul finantelor, Ionut Popescu, care a declarat ca rectificarea bugetara va fi construita pe un deficit de 0,5-0,7% din PIB, ceea ce ne indeamna sa credem ca FMI se arata mai deschis la negociere.
Punctul de "reevaluare": deficitul bugetar
Problema deficitelor ramane totusi punctul central al divergentelor Guvern-FMI. Pe de-o parte, Fondul se teme ca un deficit bugetar mai mare de 1% din PIB va accentua riscul unor dezechilibre macroeconomice. Pe de alta, autoritatile romane sustin ca reforma fiscala va aduce mai multe venituri la buget, va curata economia si va incuraja investitiile. "FMI este mai pesimist decat Guvernul", declara Mugur Isarescu, la finalul discutiilor cu oficialii Fondului.
Pesimismul FMI se reflecta si in faptul ca acesta nu crede in efectele benefice ale cotei unice, in ciuda cresterii veniturilor bugetare din primele doua luni ale anului. "Ne trebuie inca o luna sau doua sa vedem daca aceasta crestere se consolideaza", spune Isarescu, adaugand ca partea romana a cerut Fondului un ragaz de cateva luni pentru a vedea impactul masurilor de modificare a Codului fiscal asupra economiei. Ministrul finantelor a explicat ca, in fapt, acordul nu este intrerupt, insa necesita o perioada de reevaluare, in care Romania sa convinga reprezentantii FMI ca estimarile privind incasarile bugetare sunt realiste.
O alta temere a FMI vizeaza deficitul de cont curent - al carui nivel a sarit in 2004 la 7,7% din PIB, fata de 6% cat fusese estimat. Surse apropiate negocierilor ne-au declarat ca oficialii romani au explicat Fondului ca exista riscuri generate si de intrarile de capital din fonduri de preaderare, fonduri PHARE si alte investitii, care nu pot fi oprite. Ca atare, Guvernul este prins intre cerinta FMI si cea a Uniunii Europene. Una peste alta, misiunea delegatiei romane, in frunte cu seful statului, n-a fost un esec. FMI nu putea accepta propunerea lui Basescu (deficit bugetar de peste 1% din PIB) fara o analiza detaliata. Nu numai ca ar fi fost in afara regulilor sale, dar ar fi creat un precedent periculos daca FMI ar fi cedat in fata simplei vizite a unui sef de stat.
Mingea este acum in terenul Guvernului. Daca vrea un acord cu FMI, trebuie sa caute un compromis pentru a continua actualul acord. Daca nu, trebuie sa-si asume riscurile, dar sa nu uite ca ceea ce spune Fondul este, inca, litera de lege pentru Uniunea Europeana.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
