[UPDATE] Merkel castiga alegerile, dar va fi nevoita sa guverneze cu opozitia

Merkel castiga alegerile, dar va fi nevoita sa guverneze cu opozitia

Merkel castiga alegerile, dar va fi nevoita sa guverneze cu opozitia

"Europa asteapta alegerile" deoarece "au fost amanate numeroase decizii", subliniaza Carsten Brzeski, o economista la banca olandeza ING. Nicolas Veron, de la centrul european de reflectie Bruegel, vorbeste chiar despre o "paralizie".

Dezbaterile privind situatia Greciei si uniunea bancara vor putea, astfel, sa fie reluate.

"Grecia nu va putea sa isi ramburseze datoria, si va fi necesar ca Germania sa recunoasca acest lucru", a avertizat Fabian Zuleeg, directorul centrului de reflectie European Policy Centre, care se asteapta la o noua restructurare a datoriei grecesti, "la un moment sau altul", dupa alegerile germane.

Germania nu va deveni un apostol al keynesismului bugetar.

Pe fond, conservatorii din cadrul CDU, prezentati ca favoriti in sondaje, si opozitia social-democrata din cadrul SPD nu au totusi viziuni atat de diferite pe cat ar parea cu privire la ajutorarea Greciei. In contextul in care europenii ar putea sa discute inca din toamna despre un nou plan de ajutorare a Atenei, cele doua partide "se opun unei stergeri a datoriei", subliniaza Carsten Brzeski.

"Nu va exista o schimbare fundamentala a atitudinii Guvernului" german, subliniaza Veron.

In ceea ce priveste uniunea bancara, pana in prezent Berlinul s-a opus cu fermitate crearii unei autoritati europene comune insarcinata sa decida in legatura cu soarta bancilor aflate in faliment, apreciind ca o asemenea institutie ar fi incompatibila cu tratatele existente.
Insa incheierea perioadei electorale va permite sa se lucreze mai destins si sa se ajunga la un compromis, apreciaza acesti trei economisti, intervievati de AFP.

Citeste si:

Austeritatea bugetara, incarnata mult timp de Merkel, nu mai este un subiect important pe agenda de mult timp, subliniaza ei. "Chiar in plina perioada electorala, abordarea Guvernului german a devenit mai flexibila", noteaza Nicolas Veron. "Germania nu va deveni un apostol al keynesismului bugetar, insa ea este deja mai pragmatica decat se spune de cele mai multe ori", apreciaza el.

"Am observat deja o schimbare de orientare favorabila unei cresteri (economice) mai mari. Acest lucru nu va fi pus in discutie daca Merkel ramane la putere", anticipeaza Carsten Brzeski, care crede ca nici SPD nu ar schimba fundamental acest lucru.

Merkel, daca ramane la putere, este posibil sa aiba o marja de manevra si mai mare pentru a apara cresterea economica si sa sustina o politica mai putin intransigenta fata de partenerii sai din zona euro, potrivit lui Zuleeg. In cazul in care partidul antieuro Alternative für Deutschland (AfD) nu atinge pragul de 5% pentru a intra in Parlament, ea "va putea putea sa spuna ca in Germania nu exista cerere pentru o politica antieuropeana".

Pe termen mai lung, potrivit acestor economisti, Germania ar putea sa accepte o forma de solidaritate in suportarea datoriei in cadrul zonei euro, de exemplu sub forma unor fonduri de amortizare, ideea euroobligatiunilor ramanand in mare parte un tabu in cadrul clasei politice.
Insa, pentru a ajunge acolo, Berlinul va vrea "sa mearga mai departe in materie de uniune politica", subliniaza Fabian Zuleeg, care releva ca, in acest domeniu, rezistentele vin din partea altor tari, ca Franta.

In privinta unei reformari a cadrului institutional european, "Germania este mai deschisa ca altii, inclusiv Franta", mai noteaza Nicolas Veron, in opinia caruia, in privinta acestei probleme, "nu este deloc evident ca obstacolele vin din partea Germaniei".

Insa, pentru a se ajunge la o integrare europeana mai mare, un impuls franco-german este indispensabil. In cazul in care obtine victoria, "lucrul de care avem nevoie cu adevarat din partea lui Merkel, dar si (a presedintelui francez François) Hollande, este o viziune", rezuma Zuleeg.