Reprezentantii institutiei incearca sa contrazica afirmatiile celor care puneau sub semnul intrebarii capacitatea noastra de a absorbi fondurile europene.

30 de miliarde de euro. Atat este bugetul pe care il aloca Romaniei Uniunea Europeana, pe o perioada de sapte ani. Indiferent de capacitatea noastra de absorbtie a finantarii europene, dupa aderare, Romania va trebui sa contribuie la bugetul comunitar cu opt miliarde de euro in primii sapte ani. Conform unui raport recent al Societatii Academice din Romania, este pentru prima data cand beneficiem de o asistenta externa atat de consistenta: fonduri de pana la 2% din PIB, anul acesta, si pana la 5-6% din PIB, in perioada 2009-2010.

Transferurile care vor fi primite in Romania, in perioada 2007-2013, echivaleaza, anual, cu sume cuprinse intre 190 si 200 de euro/cap de locuitor, printre cele mai ridicate din Europa de Est si mult peste dimensiunea planului Marshall din Europa Occidentala dupa razboi, care ar insemna 80 de dolari/cap de locuitor in preturile de azi. Pana acum, am putut accesa, in medie, 72% din fondurile SAPARD, directionate catre agricultura si dezvoltare rurala, si 95% din fondurile PHARE, utilizate pentru intarirea capacitatii administrative si institutionale, dar si pentru sprijinirea investitiilor. Mai mult, in luna mai, s-a inregistrat si un record in derularea Programului SAPARD.

Citeste si:

Agentia de Plati pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a primit cereri de finantare in valoare totala eligibila de 334 de milioane de euro, din care 196 de milioane este contributia UE. Proiectele private au atras aproximativ 80 de milioane de euro, restul vizand, in special, reabilitarea infrastructurii rurale afectate de calamitati. Cat priveste o harta a capacitatii de absorbtie a fondurilor SAPARD, judetul Prahova este fruntas, cu o valoare totala a proiectelor de peste 62 de milioane de lei, urmat de Timis (50 de milioane) si Constanta (47 de milioane). Mehedinti a avut cea mai mica putere de a aspira banii comunitari (3 milioane de lei).

“La capitolul fondurile ISPA, destinate reabilitarii infrastructurii de mediu, precum si pentru imbunatatirea si modernizarea infrastructurii de transport, in prezent, avem aprobate proiecte care acopera integral bugetul. Asta inseamna ca Romania a pregatit proiecte bune, care au absorbit intregul buget pentru perioada de preaderare”, ne-a declarat Jeni Ionita, Team Leader Program ISPA, Delegatia Comisiei Europene. Problema se pune ce vom face dupa aderare, cand sumele pe care le vom primi vor creste de patru ori fata de cele de pana acum.

Aura Raducu, Team Leader Program PHARE, Delegatia Comisiei Europene, sustine ca “autoritatile locale, care de acum incolo vor trebui sa acceseze direct aceste fonduri, in locul ministerelor, trebuie pregatite sa poata intocmi astfel de proiecte. Avem exemplul Greciei, care nu a putut face fata avalansei de bani europeni. Pana acum, Romania a avut o capacitate de absorbtie a fondurilor PHARE mai mare decat Polonia, Ungaria si Bulgaria”.

Sursa: http://www.capital.ro/index.php?a=24120&shift=1