Cele mentionate, rezulta in urma unei cercetari efectuate de catre consultantii independenti Poyry Management Consulting si Cambridge Econometrics, la comanda OGP, care a cuantificat impactul asupra economiei europene a productiei domestice a gazelor de sist. Una din primele concluzii arata ca exploatarea acestor gaze in Romania, Polonia, Ucraina si alte state ar adauga de la 1.700 si pana la 3.800 de miliarde de euro in economie intre 2020 si 2050.

"Europa se afla intr-o perioada dificila de redresare economica si sociala. Gazele de sist ar putea avea beneficii economice importante si, desi nu va genera un impact atat de important precum in Statele Unite, Europa ar putea profita din plin. Nu ne putem permite sa renuntam la o asemenea ocazie, deoarece fiecare metru cub de gaz de sist produs in UE inseamna un metru cub mai mic de gaze importate. Acest lucru s-ar traduce prin mai multe locuri de munca, venituri mai mari, securitate energetica si nu in ultimul rand properitate. Incurajam decidentii politici sa creeze conditii propice pentru explorare", a apreciat Roland Festor, directorul pe UE al OGP.

Studiul a modelat impactul dezvoltarii a gazelor de sist asupra economiilor din UE28 , cu ajutorul a trei scenarii diferite, fiecare cu diferite niveluri de productie. Conform rezultatelor, exploatarea gazelor de sist ar putea crea intre 400.000 si 800.000 de noi locuri de munca pana in 2035, si intre 600.000 la 1,1 milioane pana in 2050. Multe dintre aceste slujbe vor fi in industriile cele mai afectate de criza.

Productia domestica ar putea reduce dependenta de importurile de gaze la o pondere cuprinsa intre 62 % si 78 %, in scadere fata de cifra estimata de 89% in 2035. Daca Europa ar cheltui mai putin pe importurile de energie, cu atat mai mult ar putea investi pe plan intern, in stimularea economiilor nationale. Intre 2020 si 2050, investitiile in UE ar putea creste cu 191 de miliarde de euro, in timp ce veniturile fiscale ar putea creste cu 1,2 miliarde de euro.

Este un razboi economic, in care companiile energetice internationale se lupta sa influenteze guvernele nationale in sensul modificarii legislatiilor domestice pentru dezvoltarea exploatarii gazelor de sist in Europa la niveluri comparabile cu cele din Statele Unite. Principala tinta: cota de piata din Uniunea Europeana a gigantului Gazprom. Menit sa inapoieze Rusiei statutul de superputere, Gazprom este deseori prezentat drept un monopol de stat care troneaza pe un munte de bogatii, continuu ineficace, supus intereselor politice si corupt. Probabil ca asa si este in realitate.

Pe de alta parte, nici "salvatorii" energetici ai Europei nu sunt diferiti. Implicate, deseori, de-a lungul istoriei in scandaluri cu privire la defrisari, poluare coruptie sau de mituire a decidentilor politici din diferite tari din America de Sud, companii precum Chevron, Exxon Mobil, Talisman Energy ori Royal Dutch Shell intampina opozitia ferventa a localnicilor din zonele destinate activitatilor de exploatare a gazelor de sist. Aceste zacaminte sunt captive intre placile de sisturi ori in straturile de carbune si aflate la o adancime mai mare decat zacamintele de gaz conventional.

Impactul asupra mediului nu este deloc unul neglijabil

Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apa, iar substantele chimice in procesul de fisurare a rocilor risca sa ajunga in multe cazuri chiar in panzele freatice si sa le polueze. In 2010, EPA – la cererea guvernului american – a inceput sa studieze impactul asupra mediului și asupra sănătății indus de fracționarea hidraulică. Deja, după cativa ani de explorare, s-au constatat în Statele Unite mai multe "scapari" importante de gaz in mediul inconjurator si contaminarea panzelor freatice superficiale cu gaz si fluide de fractionare.

Congresul american a rezervat in 2010 un buget pentru aceste chestiuni si EPA a incredintat propriului Birou de Cercetare si Dezvoltare (Office of Research and Development – ORD) un studiu stiintific de lansat in 2011, dupa ateliere de lucru si consultari de experti (intre iunie-septembrie 2011) si apelul public la expertiza privind efectele posibile ale fractionarii hidraulice asupra resurselor de apa potabila. EPA prevede evaluarea studiului de catre experti neutri. Manifestatii ale cetatenilor si ale asociatiilor au avut loc in diverse tari, opunandu-se acestui mod de extractie, ca si folosirii continue a energiilor fosile. Filmul Gasland a contribuit la alertarea populatiei asupra acestui subiect.

Populatia, un pion prea mic pentru un razboi atat de mare!

Pe 8 noiembrie GlobalPost scria ca Chevron, una dintre cele mai mari companii energetice americane, care a inceput lucrarile de amenajare pentru extractia gazului de sist si in Romania folosind metoda de fisurare hidraulica, a intentat un proces civil impotriva protestatarilor din Polonia care au impiedicat gigantul american sa ajunga la locul de explorare, situat langa satul Zurawlow, la aproximativ 260 km sud-est de capitala Varsovia.

Reprezentantii Chevron au declarat ca a depus actiunea in Instanta pe motiv ca protestatarii au incalcat dreptul legal de acces la sit-ul de explorare respectiv, unul dintre cele patru concesiuni de explorare a gazelor de sist, pe care compania le are in Polonia.

Din nefericire pentru aceste companii, Europa este mult mai dens populata si exploatarea se face in apropierea unor comunitati umane. Totodata, exista si diferentele legale in ceea ce priveste drepturile de proprietate asupra resurselor naturale. Daca in Statele Unite acestea apartin exclusiv proprietarului terenului, care are astfel un interes direct in exploatarea lor, in Europa acestea apartin statului. Acesta este si unul dintre motivele pentru care in Europa ostilitatea populatiei este mult mai mare fata de exploatarea gazelor de sist. Aceasta proprietate colectiva genereaza opozitia cetatenilor fata de marile corporatii.

Ca urmare, desi gazele de sist sunt considerate motorul dezvoltarii sectorului energetic din SUA, unde deja există peste 50 de mii de puturi de explorare, marile companii energetice nu se bucura de acelasi succes in Europa de Est. Chevron Corporation a renuntat la planurile privind explorarea gazelor de sist in Lituania, din cauza "mediului fiscal si legislativ" nefavorabil, iar operatiunile din Lituania au fost amanate. De asemenea, Franta a interzis aceasta metoda de extragere a gazului, iar Germania pare decisa sa inghete planurile de exploatare a gazelor de sist dupa finalizarea negocierilor pentru formarea unei coalitii de guvernare.

Romania, Polonia si Ucraina au spus "DA"

In Polonia, companiile energetice au sistat activitati similare, nemultumite de intarzierea adoptarii unui cadru de reglementare pentru sector, care sa permita evaluarea viabilitatii economice a exploatarilor. Gigantul american Exxon Mobil a anuntat anul trecut ca se retrage din Polonia, renuntand la explorarea de gaze de sist in aceasta tara. Exemplul grupului american a fost urmat si de companii mai mici, respectiv Talisman Energy si Marathon Oil, potrivit Mediafax.

Totusi, unele companii au ramas, printre care Chevron si San Leon Energy, care au anuntat ca rezultatele initiale obtinute la puturile de epxlorare sunt incurajatoare. Guvernul polonez a cerut companiilor energetice de stat, inclusiv PGNiG, sa continue explorarile. Guvernul polonez a semnalat insa, prin numirea lui Maciej Grabowski la ministerul Mediului, ca protectia mediului nu este o prioritate. In declaratii anterioare, Grabowski a minimalizat eventualele probleme de mediu care ar putea fi generate de exploatarea sisturilor.

Principalul risc pentru ambitiile Poloniei in domeniul gazelor de sist ar fi o interdictie la nivelul UE a procesului industrial de exploatare prin facturare hidraulica. PGNiG participa intens la actiuni de lobby impotriva acestei perspective. Companiile prezente in Polonia spera ca noul ministru al mediului va urgenta pregatirea noilor reglementari si va tine cont de sugestiile industriei legate de reducerea birocratiei, deduceri fiscale si inlesnirea accesului la date geologice.

"Comunitatea de afaceri din zona gazelor de sist se asteapta ca ministerul sa inteleaga ca este nevoie de solutii diferite fata de pietele dezvoltate, precum Norvegia sau Olanda, carora le-a urmat pana acum exemplul. Tari de frotiera, precum Polonia, au nevoie de reglementari diferite", a declarat Marci Lewenstein, director in cadrul PGNiG. Cea mai mare parte din necesarul de energie al Poloniei este asigurat de carbune, iar guvernul vrea sa utilizeze rezervele de gaze de sist atat pentru a reduce dependenta fata de importurile de gaze din Rusia, cat si pentru a scadea emisiile poluante si a contribui la atingerea tintelor de mediu ale UE.

Intre timp, Rusia ramane cel mai mare producator de gaze naturale din regiune. In Ucraina, desi initial se prevedea un esec al proiectelor privind gazele de sist, din cauza instabilitatii politice si a coruptiei, in cele din urma Kievul si Chevron au convenit sa dezvolte in comun gaze de sist printr-un joint-venture estimat la 10 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta inca un pas catre obiectivul de independenta energetica a Ucrainei in 2020, scrie Rusia Today. Guvernul a semnat un acord de 50 de ani, de impartire a productiei cu Chevron in urma extragerii gaze de sist in Ucraina.

"Romania trebuie sa-si vada de interesul sau national"

In 3 octombrie, Chevron a obtinut autorizatie de construire pentru amplasarea in judetul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de sist in Romania, dupa ce compania a primit toate avizele necesare de la autoritati pentru prospectarea solului in perimetrul de la Silistea.

Citeste si:

Aproximativ 500 de persoane au protestat, in 16 octombrie, in zona localitatii vasluiene Silistea, comuna Pungesti, unde compania Chevorn intentioneaza sa amplaseze prima sonda de explorare a gazelor de sist in judetul Vaslui.

Localnicii au blocat atunci drumul judetean Vaslui - Garceni pentru a nu permite utilajelor firmei angajate de compania petroliera sa patrunda in perimetrul luat in concesiune pentru amplasarea sondei de explorare. Dupa protestele din octombrie, localnicii au amplasat corturi si un vagon de dormit, unde o parte dintre ei au stat si pe timpul noptii, zona fiind numita "tabara de rezistenta de la Pungesti". Ulterior, reprezentantii companiei Chevron si-au retras specialistii de pe suprafata de teren detinuta la Silistea.

Reprezentantii Chevron au anuntat, insa, astazi dimineata, ca au fost incepute lucrarile de amenajare a drumului de acces spre terenul concesionat de companie in zona localitatii Silistea-Pungesti din judetul Vaslui, unde au ajuns mai multe utilaje. Razvan Mitroi, purtatorul de cuvant al Chevron Romania, a declarat ca la ora 7.00 compania a reluat lucrarile in zona Silistea si ca pe terenul concesionat acolo au sosit primele utilaje de la firma care va executa lucrarile de amenajare a platformei unde ar urma sa fie amplasata pima sonda de explorare a gazelor de sist.

"Chevron poate confirma ca si-a reluat operatiunile in perimetrul Silistea din judetul Vaslui. Chevron intentioneaza sa realizeze exclusiv acivitati de explorare, folosind tehnologii conventionale in perimettul EV-2 (n.r. - Barlad), conform permiselor pe care le-am obtinut la inceputul lunii octombrie 2013. Prioritatea noastra este sa desfasuram aceste activitati intr-un mod sigur si responsabil fata de mediul inconjurator, in baza acordurilor de mediu pe baza carora operam. Chevron isi reitereaza angajamentul de a avea relatii constructive si pozitive cu comunitatile unde isi desfasoara activitatea si de a continua dialogul cu publicul interesat, comunitatile locale si autoritatile despre proiectele sale", se mentioneaza intr-un comunicat de presa al Chevron.

Utilajele Chevron au ajuns in zona cu ajutorul Jandarmeriei, cateva zeci de localnici incercand sa impiedice accesul utilajelor. Localnicii care stau in tabara de la Silistea-Pungesti au sustinut ca luni dimineata, in jurul orei 04.30, jandarmii au intervenit in forta si i-au urcat in dube pe uni dintre ei, oamenii spunand ca, in total, au fost ridicate de catre jandarmi 30 de persoane. O parte din protestatari sustin ca au fost agresati de jandarmi si ca ar fi fost loviti inclusiv cu bastoanele de catre fortele de ordine.

In acest context, Premierul Victor Ponta a declarat, luni, referitor la evenimente de la Pungesti, ca actiunile jandarmilor au fost suta la suta conforme cu legea si nu se va accepta ca 20, 30, 50 sau 70 de oameni sa incalce legea, in timp ce toti ceilalti o respecta.

"Cred ca Romania poate fi o tara democratica si puternica daca toti respectam legile si daca nu acceptam - si nu vom accepta - ca 20, 30, 50, 70 de oameni sa incalce legea. Acolo e vorba despre o proprietate privata. Cei de laChevron isi pun gard, isi pazesc o propietate privata. Si daca era vorba de proprietatea privata a oricarui om din aceasta tara, chiar si de terenul de la Nana, tot la fel procedam, si anume daca veneau niste oameni care ocupau ilegal un teren trimiteam fortele statului ca sa aplice legea", a spus Ponta.

El a subliniat ca a fost informat cu privire la actiunile jandarmilor la Pungesti si a afirmat ca acestea au fost suta la suta conforme legii.

"Deci, in aceasta tara trebuie sa se aplice legea. De asta sunt jandarmii, pentru momente in care trebuie aplicata legea impotriva celor care nu vor sa o respecte si cred ca Ministerul de Interne si Jandarmeria au procedat foarte corect. In rest, dezinformarile, mortul care a inviat, acum iar moare, au trecut, gata. Cred ca ne-am lamurit", a spus Ponta.

Premierul a precizat ca a doua problema legata de acest subiect priveste independenta energetica.

"In ultimele zile e mare entuziasm pentru cum ne unim cu Moldova, si e foarte bine. Nu ar fi in primul rand important sa fim independenti energetic si sa putem sprijini si Moldova sa fie energetic independenta? Daca noi publicam in presa din Romania interesele unor firme din Est de a-si vinde gazele in Romania, si ca Romania sa nu aiba gaze proprii, cum ajutam Moldova?", a spus Ponta.

El a precizat ca Romania trebuie sa vada care este interesul sau national.

"Ideea de a fi independenti energetic, de a asigura consumul atat al Romaniei cat si al Moldovei din resurse proprii e un proiect national atat de important, incat, cu tot respectul pentru cei 20, 50, 100 de oameni mai infierbantati, cred ca trebuie sa aplicam legea si sa vedem care e interesul national al Romaniei in acest domeniu", a spus Ponta.

Seful Jandarmeriei Romane, Mircea Olaru, a declarat, luni, ca in urma incidentelor de la Pungesti, judetul Vaslui, o persoana a fost amendata cu 500 de lei, iar pentru alte sase au fost intocmite dosare penale, pentru blocarea intentionata a unui drum.