"Trebuie sa discutam de toleranta zero la neplata, daca nu se stabileste o legislatie in acest sens ne vom transforma intr-o societate de buncare, in care PIB-ul va creste, insa nivelul de trai ramane la un nivel scazut. Daca nu este toleranta zero si nu este clauza penala la neplata facturilor, nu va asteptati la niciun fel de crestere a veniturilor bugetare", a declarat marti Pogonaru la seminarul "Utilizarea si protectia cecului ca instrument de plata" organizat de Ziarul Financiar la Banca Nationala a Romaniei.

El a aratat ca cea mai grava problema a oamenilor de afaceri dupa criza economica este neplata, pe langa stoparea creditarii de catre banci sau intarzierea la restituirea TVA de catre stat. "Spun ca cineva trebuie sa iasa cu o legislatie draconica, daca o factura este neplatita sa se ia masuri drastice! S-a mai facut si in alte tari, rusii au facut-o in urma cu 15 ani si le-au crescut incasarile foarte mult", a mai spus Pogonaru.

Afirmatiile au fost facute in contextul unei dezbateri despre cec ca instrument de plata si problemele intalnite in practica, respectiv inselatorii cu cecuri fara acoperire. La randul sau, ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a afirmat ca este deschis propunerilor si dialogului pe tema imbunatatirii legislatiei privind cecurile ca instrumente de plata, sesizand nevoia reala a societatii de asigurare a unei garantii la plata.

"Probabil este nevoie de un set de instrumente incepand de la emiterea carnetului de cec, care nu este o simpla papetarie, cu siguranta e nevoie de o rigoare la emiterea carnetului si la utilizarea si acceptarea cecului la plata. Este nevoie de un instrument care sa miste increderea pentru ca avem un blocaj de incredere", a spus Cazanciuc.

De altfel, la inceputul dezbaterii viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a opinat ca banca centrala, impreuna cu autoritatile, trebuie sa gaseasca mecanisme prin care realitatea legislativa si cea economica sa se suprapuna din nou in ceea ce priveste cecul ca instrument de plata, pentru a se evita situatiile de blocaj din piata. "Noi, cei de la Banca Nationala si autoritatile statului, trebuie sa gasim mecanisme prin care cele doua realitati, legislativa si economica, sã se suprapuna din nou in cazul cecului ca instrument de plata", a spus Olteanu, care admite ca viitorul cecului va avea un rost daca acest instrument de plata va fi adaptat la noile tehnologii.

Citeste si:

El apreciaza ca trebuie gandita o formula de a transfera aceste instrumente catre noi suporturi tehnologice.
"La BNR am incercat in 2010 sa aducem la zi aceste instrumente de plata, am pieptanat mult legislatia secundara, dar ce n-am facut si vom face atunci cand vom gasi calea sa potrivim cele doua realitati, n-am adus legile cecului si cambiei in secolul XXI. Trebuie sa luam o decizie daca le aducem in secolul XXI sau le lasam sa cada in desuetudine", a mai spus Olteanu.

Atat oamenii de afaceri, cat si reprezentantii bancilor si ai mediului juridic considera ca cecul este un instrument util si ca trebuie pastrat in viitor, insa cu o reglementare mai stricta pentru a fi evitate cazurile de inselatorie.
"Este evident ca economia romaneasca este supraindatorata, firmele romanesti sunt supraindatorate pentru ca altfel ar avea cu ce sa plateasca. Cand dau un carnet de cec unui client al meu, ca banca, ma uit in primul rand sa vad ce activitate are. Pai daca intr-un an n-a rulat decat trei facturi, pentru ce sa-i dau trei carnete?! Admitem ca este o firma cu cifra de afaceri mare, atunci fie il limitez la plata fiecarei file de cec emise intr-o luna, fie stabilesc de la inceput ca o parte din liniile de credit pe care i le acord sa fie utilizata pentru plata cecurilor", a afirmat Ruxandra Avram, sef serviciu in Directia Stabilitate Financiara BNR.

Ea considera ca bancile ar trebui sa aiba propriile proceduri pentru inmanarea filelor de cec, sa verifice mai intai pozitia companiei respective in piata, solvabilitatea acesteia, dar si sa limiteze sumele in functie de caz, pentru a "nu mai exista tunuri" in piata. Legislatia romaneasca privind cecul dateaza din anii '30, in urma ratificarii de catre Romania a unei vonventii de la Geneva din 1931, desi nu era parte a acesteia. Conventii similare au fost ratificate si pentru cambie si bilet la ordin.

"Daca se va lua in calcul schimbarea legislatiei, n-ar fi rau sa se aiba in vedere aceste conventii, pentru a nu avea diferente intre ce inseamna cecul in Italia, spre exemplu, si ce inseamna in Romania", a afirmat Cornel Popa, avocat asociat la Tuca Zbarcea si Asociatii. El spune ca este nevoie de cec ca instrument de plata in continuare, desi numarul de cecuri emise este in scadere in toate tarile in care exista statistici. Popa a dat exemplul Marii Britanii, care dupa doi ani in care a renuntat la cecuri si-a reconsiderat pozitia intrucat decizia s-a dovedit a fi gresita.

Cecul trebuie prezentat la plata in 15 zile de la data emiterii. Daca a fost emis intr-o tara europeana si trebuie platit in Romania, termenul este de 30 de zile, iar pentru alte state emitente de 70 de zile. Problemele cu care se confrunta bancile sunt necompletarea corespunzatoare a cecului, prezentarea la plata dupa expirarea termenului, utilizarea cecului ca garantie, nu ca instrument de plata, si a cecurilor postdatate, potrivit directorului executiv Corporate Transaction Banking in cadrul Bancpost, Ela Breazu.