"Cred in mod sigur ca trebuie sa faca parte din marele proiect care aniverseaza o suta de ani de Romania. 2018 este o data rezonabila si acceptabila si cred ca, la 1 iulie 2019, cand Romania va detine presdintia UE, da, trebuie toti cei care vin la Bucuresti sa vina cu euro la ei, nu cu lei", a afirmat Ponta, la conferinta cu tema "Romania investitiilor, Romania dezvoltarii" organizata la sediul Banci Nationale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a aratat miercuri, intr-o prezentare sustinuta la Academia Romana, ca Romania are nevoie de inca zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regasindu-se si o perioada de acalmie politica, fara alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandata pentru aderarea la euro.

Oficialul BNR a precizat, joi, la conferinta la care a participat si premierul Ponta, ca nu a pronutat 10 ani pentru trecerea la euro, cifra care este doar trecuta in prezentarea de pe site-ul bancii centrale, iar discursul sustinut la Academia Romana s-a dorit doar o deschidere pentru "un camp de discutie serios".

In urma cu o luna, premierul a declarat ca perioada 2018-2020 este o tinta realista pentru intrarea in zona euro, iar Romania urmareste cu prudenta Polonia, tara mult mai avansata in ceea ce priveste reformele structurale. "Vrem sa fim pregatiti si competitivi atunci cand ne alaturam zonei euro. Cred ca 2018-2020 este o tinta realista. Urmarim, in mod prudent, Polonia, care este mult mai avansata decat Romania in ceea ce priveste reformele structurale", a afirmat Ponta.

Anterior, in luna iunie, Ponta arata ca Romania poate fi pregatita din punct de vedere structural pentru adoptarea monedei euro in 2017-2018 si ar putea deveni membra a zonei euro in acest orizont de timp. Premierul a facut si atunci referire la Polonia, afirmand ca s-a "pus de acord cu perspectiva Poloniei, celalalt mare jucator din afara zonei euro".

Citeste si:

La finele anului trecut, cand Romania inca pastra tinta de adoptare a monedei euro in 2015, Ponta a declarat ca Romania trebuie sa mearga pe drumul Poloniei, si anume sa spuna foarte clar ca este in favoarea unei Europe cat mai bine inchegate, ca doreste sa intre in Euro, insa anul 2015 nu este un reper batut in cuie.

In luna aprilie, Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenta care nu mai include o tinta pentru adoptarea monedei euro, premierul Victor Ponta afirmand atunci ca 1 ianuarie 2019 reprezinta "un obiectiv destul de realist" pentru adoptarea monedei euro de catre Romania. El a amintit atunci ca un astfel de obiectiv este stabilit impreuna cu Banca Nationala si mediul de afaceri.

O luna mai tarziu, presedintele Traian Basescu a declarat ca anul 2017 ar trebui sa fie termenul optim pentru adoptarea de catre Romania a monedei euro, in conditiile in care 2015 nu mai este viabil. Intrarea in ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergatoare aderarii la zona euro. Inainte de a intra in zona euro, o tara trebuie sa respecte criteriile economice incluse in Tratatul de la Maastricht, respectiv sa se afle timp de doi ani in ERM-II, timp in care moneda nationala sa fluctueze intr-un intervalul de plus-minus 15% fata de euro.

Polonia a renuntat de asemenea, in programul de convergenta actualizat transmis CE in luna aprilie, la asumarea unei tinte indicative privind aderarea la zona euro, invocand ca motive incertitudini legate de orizontul de timp necesar pentru respectarea preconditiilor, dar si "situatia din zona euro".

Premierul polonez Donald Tusk a afirmat, in luna iulie, ca adoptarea euro va intarzia probabil pentru o perioada de inca 10 ani, deoarece este necesara modificarea constitutiei, care nu poate fi realizata fara o majoritate calificata de cel putin doua treimi in Parlament.