In ianuarie anul trecut wall-street.ro lua pulsul economiei si verifica nivelul de optimism al analistilor. Se anunta un an stabil, cu o inflatie moderata si o crestere economica modesta, dar asteptarile economistilor au fost depasite, in sensul pozitiv. Premierul Victor Ponta anunta acum un 2013 de exceptie, cu o crestere economica de 3%.

Chiar daca cifrele oficiale nu au fost inca anuntate de INS, premierul este convins ca avansul PIB pe 2013 se ridica la 3%, cifra aproape dubla fata de estimarile de la inceputul anului trecut.

La inceput de 2013, Guvernul de abia revizuise in jos estimarea de crestere de la 1,8-2% la 1,6%

"Un lucru pozitiv este scaderea proiectiei de crestere economica la 1,6%, deoarece este mai realista, dar se poate realiza doar in conditiile in care o sa atragem fondurile europene. Cresterea economica va fi generata de un mix de sectoare, pentru ca nu avem un motor de crestere si nici un model care sa fie definit. Agricultura va avea o contributie importanta, tinand cont de efectul de baza. Sper sa avem de aici un 0,4%-0,5% din PIB", spunea in cadrul Intalnirilor WS (foto) economistul Dan Armeanu.

In ceea ce priveste deficitul bugetar, lucrurile nu arata cu mult mai diferit fata de acum un an. Daca la inceput de 2013 se vorbea de o tinta de 2,1%, Victor Ponta a subliniat luni seara ca am incheiat anul cu un deficit de 2,5%, exact cat tinta convenita cu Fondul Monetar International, dupa ce in decembrie deficitul a escaladat cu nu mai putin de 1% din PIB.

Inflatia a luat prin surprindere toti analistii

Asa cum se intampla in cazul unui an agricol bun, inflatia este greu de prognozat si, cu toate ca majoritatea economistilor se asteptau sa existe un varf inflationist in prima parte din 2013 si apoi pe final de an rata anuala sa decelereze spre limita superioara a intervalului tintit de BNR, de 3,5%, ultimele cifre aferente lunii noiembrie sunt cu mult mai mici fata de orice prognoza facuta la inceput de 2013.

Preturile de consum au stagnat in noiembrie 2013 (scadere de 0,01%) fata de luna anterioara, ca urmare a ieftinirii alimentelor si rata anuala a inflatiei s-a plasat la 1,83%, a anuntat Institutul National de Statistica (INS). Mai mult, economistii prognozeaza o si mai mare decelerare a inflatiei, care ar putea sa faca un nou minim istoric in prima parte a anului, de 1-1,5%.

"Noi (RBS Bank - n.r.) estimam ca inflatia va atinge un varf la inceputul acestui an (2013), pe fondul cresterilor preturilor administrate si a accizelor. Inflatia va decelera catre sfarsitul anului in limita superioara a intervalului tintit de BNR, de 3,5%. In acest context, ma astept ca BNR sa mentina dobanda cheie, la nivelul actual de 5,25%, cel putin in prima parte a anului, dupa care, in functie de evolutia inflatiei, ar putea efectua o reducere spre sfarsitul anului 2013. Aceasta reducere ar putea avea loc numai in situatia unei productii agricole mult mai bune astfel incat inflatia sa intre in intervalul tintit de BNR", explica in ianuarie 2013 Florentina Cozmanca, economist in cadrul RBS Bank.

In ceea ce priveste dobanda cheie, cei mai multi analisti au pariat ca BNR ar putea face un prim pas timid spre relaxarea monetara in a doua parte a anului 2013 sau chiar la inceput de 2014, ajutata de o temperare a inflatiei si au avut dreptate. Nu s-au asteptat insa la o taiere agresiva a dobanzii.

Banca Nationala a Romaniei a inceput in iulie procesul de relaxare monetara, dobanda cheie fiind coborata agresiv de la 5,25% pana la 4% in decembrie 2013.

"Ma astept la o reducere a dobanzii de politica monetara undeva in primul trimestru din 2014, numai dupa ce inflatia se va reduce in a doua jumatate a acestui an in urma unei productii agricole bune, cat si a aprecierii leului", sublinia Eugen Sinca, analist in cadrul BCR.

Economistul Dan Armeanu aprecia in ianuarie 2013 ca presiunea pe banca centrala s-a diminuat foarte mult in ultima perioada deoarece zgomotul politic s-a stins, dar prognoza o politica monetara prudenta. "Nu vom asista la o reducere a dobanzii cheie, desi poate ar fi fost benefica o scadere. E important ca aceste politici monetare sa fie corelate cu celelalte politici, in conditiile in care noi in ultimii ani am avut o decuplare. Nu poti sa cresti daca nu ai forma macroeconomica si continut microeconomic", declara Armeanu.

La capitolul investitii straine directe, sentimentul la inceputul anului trecut era destul de pesimist.

"Si la investitii straine directe nivelul este foarte scazut, dar nu trebuie sa ne asteptam la o crestere prea mare, cata vreme pe plan global sentimentul investitorilor este deteriorat dupa criza financiara mondiala", spunea Florentina Cozmanca (foto).

Tendinta negativa in ceea ce priveste investitiil straine s-a confirmat, astfel incat, dupa primele zece luni din 2013, ISD-urile au totalizat aproape 1,82 miliarde de euro, in scadere cu 8,2% fata de perioada similara din 2012.

Totusi, sunt sanse ca ultimele doua luni de anul trecut sa aduca nivelul ISD-urilor pe plus si in 2013, in contextul in care in 2012 datele finale ale INS si BNR au aratat o crestere de 19% fata de anul anterior, pana la 2,138 miliarde euro. In urma cifrelor definitive, 2012 a devenit primul an de dupa criza financiara in care investitiile straine au crescut, trend-ul descrescator incepand odata cu sfarsitul anului 2008.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri