Wall-Street.ro a urmarit de-a lungul timpului situatia pistelor de bicicleta din Bucuresti, scriind mai multe articole despre neregulile licitatiilor, starea deplorabila a celor existente sau a felului in care milioane de euro din banii cetatenilor s-au dus pe cateva benzi galbene care, ulterior, au fost declarate ilegale.

Ei fac piste de bicicleta incalzite subteran LA O PATRIME din pretul aruncat de Primarie pe "benzile galbene" din Bucuresti

Ei fac piste de bicicleta incalzite subteran LA O PATRIME din...

Odata cu noile piste de biciclete din Buzesti-Berzei, asociatia non-profit Optar a remarcat mai multe nereguli pe care wall-street.ro le-a semnalat ulterior autoritatilor, pentru comentarii si un punct de vedere cat mai echidistant. Puteti remarca din acest articol felul in care lungimile pistelor de bicicleta difera, de la data la data, si cum autoritatile Primariei si Administratiei Strazilor nu se pot hotari care este realitatea din teren.

Masurarea lungimii pistelor pentru biciclisti executate prin cele doua contracte, s-a facut in metri patrati si nu in km

“ASB a sustinut ca in baza contractului 179 ca s-au executat trasee in lungime totala de 68.64 km. Apoi, facand referire la contractul 193 se aminteste ca traseele executate au o lungime de 117.76 km. Printr-o analiza a cifrelor vehiculate de ASB, am constatat diferente majore dintre lungimile traseelor cu piste pentru biciclete si traseele rutiere", noteaza Optar.

Lungimi masurate in...metri patrati

Diferentele intre lungimile reale si lungimile oficiale sunt, practic, de zeci de kilometri, nu doar de cativa metri.Daca pana acum traiati cu impresia ca lungimile se masoara in metri sau kilometri, trebuie sa va reevaluati cunostintele - lugimile se masoara in metri sau kilometri patrati.

Intrebati daca se vor (re)verifica aceste diferente si ce masuri se vor lua daca vor fi gasite nereguli, oficialii Administratiei Strazilor raspund sec: “Masurarea lungimii pistelor pentru biciclisti executate prin cele doua contracte (179 din 2007 si respectiv 193 din 2010), s-a facut in metri patrati si nu in km”. Oficialii Administratiei au ignorat a doua parte a intrebarii puse de wall-street.ro in care intrebam daca se mai pot recupera banii pe piste in cazul in care exista nereguli sau, ca o repetare a „povestii anterioare”, se va remarca in timp ca acestea au iesit din garantie si deci banii publici au fost "aruncati la gunoi".

Marian Ivan, fondatorul Optar.ro, remarca neregulile in raspunsul oferit de Administratia Strazilor.

“Cred ca citatul «masurarea lungimii pistelor pentru biciclisti s-a facut in metri patrati» arata competenta celor care administreaza banii publici. Este prima data cand aflu ca lungimea se masoara cu unitati de masura aferente suprafetelor”, comenteaza Ivan. “Apoi, pentru a masura suprafata (metri patrati), este obligatoriu sa masori lungimea laturilor”.

Administratia Strazilor continua raspunsul oferit pentru wall-street.ro, spunand ca, „Ulterior, Administratia Strazilor Bucuresti a facut propriile masuratori in km, pentru a putea exprima mai usor lungimea lucrarilor executate”.

Reprezentantii Optar scot in evidenta faptul ca masurarea „ulterioara” este ilegala.

„Din raspuns reiese faptul ca ASB a facut masuratori «ulterior». Nu inteleg de ce aceste masuratori nu s-au facut cand s-au receptionat pistele, asa cum cere legea. Deci, cine a semnat fara sa masoare este vinovat pentru eventualele prejudicii”, spune Ivan.

Este ca si cum ai spune ca de la Bucuresti la Constanta sunt 1236 km de autostrada, pentru ca acolo sunt 4 benzi de circulatie si doua benzi de urgenta

Administratia Strazilor Bucuresti critica Optar pentru ca, in demersul lor, au masurat pistele „tinand cont doar de lungimea lor pe sensul de dus, fara a lua in calcul ca pe marile artere, pistele din Bucuresti au sens dublu, trasate pe acelasi trotuar ori pe celalalt care marcheaza sensuri de dus-intors. Optar a masurat doua piste dus-intors, tinand cont doar de lungimea sensului de dus, de aici diferentele. In evidentele ASB sunt luate in calcul si pistele care marcheza sensul de intors, marcarea acestora fiind si ea prinsa in contractele de executie, lucrarea platita fiind exprimata in metri patrati si nu in metri liniari”, mai spun reprezentntii Administratiei Strazilor.

Raspunsul oferit de Optar nu intarzie.

„Masurarea unui traseu se face de la punctul de plecare pana la destinatie. Acum, din raspunsul ASB, aflam ca cifrele au fost umflate in functie de numarul de benzi. Este ca si cum ai spune ca de la Bucuresti la Constanta sunt 1236 km de autostrada, pentru ca acolo sunt 4 benzi de circulatie si doua benzi de urgenta. De fapt, de la Bucuresti la Constanta sunt doar 206 km de autostrada. Iar de la Piata Muncii la Piata Constitutiei sunt doar 4,5 km. Ei bine, traseul cu piste pentru biciclete «raportat» de ASB a fost de 12 km (in 2008, cand au fost receptionate primele piste). Apoi, cand au executat lucrari si pe celalalt trotuar (in 2011), de la Piata Alba Iulia la Unirii, distanta raportata a fost de 5,43 km. Asadar, pe acelasi traseu rutier cu o lungime de 4,5 km, ni se spune ca traseul pentru biciclete este de 17,43 km.

OPTAR a solicitat lamuriri cu privire la aceste diferente de lungimi insa nu am primit raspuns la solicitari. De asemenea, din 2012 cerem sa ni se puna la dispozitie documentele de receptie a pistelor insa ASB refuza sa ofere aceste informatii publice. Cereri similare am facut si catre CGMB si PMB”, mai critica Asociatia.

Coborarea bordurilor, subiect de contre si dezvaluiri

Legislatia prevede ca pistele de biciclete, pentru a fi conforme, trebuie sa beneficieze de borduri coborate astfel incat participantii la trafic sa nu fie expusi pericolelor. Optar subliniaza ca ASB a efectuat lucrari de coborare a lor „prin forte proprii”, comitandu-se astfel o ilegalitate, deoarece s-au cheltuit resursele institutiei pentru o lucrare aflata inca in garantie. Pistele pentru biciclete au fost in garantie doi ani de la momentul receptiei lucrarilor, pe 15.09.2011.

Astazi aflam ca pretul enorm platit pentru cele doua dungi galbene NU includea coborarea bordurilor

Wall-Street.ro a intrebat Primaria de ce s-au cheltuit bani publici pentru coborarea bordurilor, daca pistele se aflau inca in garantie.

Replica ASB:

Citeste si:

„Niciunul dintre cele doua contracte (2007 si 2010) privind executarea pistelor de biciclisti in Capitlala nu a avut incluse si lucrarile de drumuri, respectiv coborarea bordurilor. Astfel, nu exista nicio legatura intre garantia pistelor pentru biciclisti si coborarea bordurilor. Din cauza fondurilor insuficiente, Sectia de Intretinere Sisteme de Circulatie din cadrul ASB a executat din resurse proprii, coborarea a 32 de trasee fara a mai angaja lucrari contractuale”, explica oficialii ASB.

Membrii Optar profita de acest raspuns pentru a sublinia, inca o data, faptul ca Primaria Bucuresti a incalcat legea, chiar mai grav.

„Acest raspuns demonstreaza faptul ca s-a incalcat legea in 2008 si 2011 atunci cand pistele au fost receptionate. Legea obliga respectarea avizelor eliberate de politie. Iar acum, din raspuns, aflam ca inca din faza de contract s-a «prevazut» ca bordurile sa nu fie coborate. Ceea ce inseamna ca nu s-a dorit respectarea avizelor. Avizele prevedeau coborarea bordurilor. Lasand la o parte problemele de legalitate, astazi aflam ca pretul exorbitant platit pentru cele doua dungi galbene (11 milioane de euro - n.r.) nu includea si costurile de coborare a bordurilor. Deci, pretul real pentru piste este mult mai mare decat cel vehiculat pana acum. Se pune intrebarea... daca ASB a avut resurse umane sa coboare bordurile, de ce nu a folosit aceste resurse pentru a trage doua dungi de vopsea si a preferat sa dea zeci de milioane unor terti?”, se intreaba, retoric, Marian Ivan.

Linia dintre legal si ilegal...atat de subtire

Asociatia Optar considera ca traseul cu piste de pe Bulevardul Theodor Pallady nu a primit avizul politiei rutiere deoarece pista nu asigura conditiile de circulatie in siguranta, conform documentului atasat.

“Cu toate acestea, ASB a receptionat aceasta lucrare ilegala si a platit-o cu toate ca avea cunostinta de faptul ca viata oamenilor este in pericol" - Situatia pistei ilegale de pe Bd Theodor Pallady era cunoscuta de catre ASB deoarece in 2012 a fost sanctionata contraventional pentru executarea pistei fara avizul obligatoriu al politiei”.

Replica Administratiei Strazilor Bucuresti nu intarzie sa vina: in ciuda documentelor doveditoare, pista amenajata de ASB „nu este si nu a fost niciodata declarata ilegala de Politia Rutiera care de alfel a si dat aviz de receptionare. Problema care s-a ridicat la acel moment a fost a unei parcari ilegal infiintate, pe trritoriul Sectorului 3, care intersecta pista pentru biciclisti, aceasta fiind obiectia politistilor. Acestia au solicitat desfiintarea parcarii ilegale amenajate pe acel trotuar”, considera reprezentantii ASB.

Asociatia Optar contrazice declaratiile Primariei, spunand ca in raspunsul din data de 12.09.2012, deci la un an dupa ce ASB a receptionat pista, Brigada Rutiera le-a comunicat faptul ca politia a votat impotriva acordarii avizului pentru respectiva lucrare. „Asadar, lucrarea a fost executata, platita si receptionata FARA a avea acordul OBLIGATORIU al politiei rutiere”, considera asociatia Optar.

Nu mai slabiti autoritatea PMB si a lui Sorin Oprescu!

La finalul raspunsurilor oferite de ASB, acestia au adaugat faptul ca dezaproba si condamna „incercarile repetate ale Optar de a induce in eroare opinia publica prin declaratii false oferite presei cu scopul de a slabi autoritatea Primariei Municipiului Bucuresti si a Primarului General, Sorin Mircea Oprescu”.

Ca replica, fondatorul Optar spune ca organizatia este non-profit si apolitica, interesul lor fiind sa reprezinte interesele cetatenilor si sa sesizeze opiniei publice cazurile in care functionarii publici irosesc bani din fondurile contribuabililor.

“Ilegalitatile in cazul pistelor pentru biciclete, constatate si de Camera de Conturi Bucuresti, intra in responsabilitatea celor care au semnat contractele si documentele de receptie. Administratia Strazilor Bucuresti arunca vina asupra Primariei Municipiului Bucuresti si a Primarului General Sorin Oprescu in cunostinta de cauza. Intr-adevar, legea spune ca primarul este seful serviciilor publice locale deci si seful Administratiei Strazilor Bucuresti. Este nepotrivit ca ASB, o institutie publica, sa fie deranjata de insistenta cu care dorim sa aflam cum au fost cheltuiti banii publici. Dar legal si corect ar fi ca primarul Sorin Oprescu, platit din banii cetatenilor, sa aiba grija sa recupereze prejudiciile de la vinovati”, incheie Marian Ivan.

Sursa foto

Wall-Street.ro va continua sa va ofere informatii despre deciziile Primariilor si Administratiilor Strazilor din Romania, in incercarea de a oferi o perspectiva cat mai utila si eficienta asupra planurilor urbanistice. Aveti ponturi sau ati sesizat nereguli in licitatii sau constructii in desfasurare? Trimiteti-ne informatii si le vom analiza in detaliu.

Intre timp, asteptam noi (vechi) unitati de masura de la autoritati, precum jugarul ardelenesc sau o prajina.