Echipele Fondului Monetar International si Comisiei Europene s-au aflat la Bucuresti in perioada 21 ianuarie - 4 februarie pentru discutii privind prima si a doua evaluare a programului economic convenit anul trecut. Institutiile financiare internationale si Guvernul mizeaza pe o crestere de 2,2-2,5% a Produsului Intern Brut in acest an, dupa un avans de 2,8% in 2013, datorat in principal productiei industriale si recoltei bogate.

Guvernul estimeaza scaderea inflatiei in prima jumatate a acestui an, insa indicatorul ar urma sa revina peste intervalul tintit de banca centrala in a doua parte a anului, in principal din cauza efectelor de baza si a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui sa se mentina intre 1-1,5% din PIB in 2014. Totodata, se estimeaza un deficitu bugetar de 2,2% din PIB in acest an, in termeni cash, plafon care include spatiu pentru o cofinantare mai mare a fondurilor UE si pentru sustinerea investitiilor generatoare de crestere, informeaza Mediafax.

Romania are in derulare un acord in valoare de 4 miliarde de euro cu FMI si Uniunea Europeana, din care nu intentioneaza insa sa acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja Romania de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare. Romania a incheiat cu succes, in ultimii patru ani, doua acorduri cu FMI, UE si Banca Mondiala, in valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat in 2011 si finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritatile optand sa nu acceseze fondurile puse la dispozitie de creditorii externi.

Pe partea de masuri fiscale, Guvernul s-a angajat fata de FMI sa analizeze, in acest an, eficienta masurii de reducere temporara a cotei TVA la paine si produse de panificatie la 9%, si sa decida daca aceasta masura va fi permanentizata, potrivit scrisorii de intentie trimise in luna martie la Washington. Tot in acest an, guvernul va pregati o strategie pentru un nou regim de impozitare si evaluare a proprietatilor, introducand principiul destinatiei proprietatii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregati un nou regim de impozitare in sectorul petrolului si gazelor naturale, valabil in perioada 2015-2024. Guvernul noteaza de asemenea in scrisoare ca va "incerca" sa implementeze, in a doua parte a acestui an, o reducere semnificativa a cotei contributiilor sociale, intr-o maniera "neutra din punct de vedere bugetar", cu accentul pe masuri de largire a bazei de impozitare.
Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Muncii vor incepe o analiza cuprinzatoare privind rezultatele Pilonului II al sistemului de pensii si impactul acestuia asupra dezvoltarii pietei de capital din Romania, potrivit scrisorii de intentie, unde se precizeaza ca Executivul evalueaza, de asemenea, optiunile de reducere a poverii fiscale intr-o maniera neutra din punct de vedere bugetar.

Citeste si:

Guvernul s-a angajat fata de FMI sa declanseze, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Inspectia Muncii, in semestrul al doilea al acestui an, o serie de controale la firme, in cadrul unui "proiect-pilot" care va fi definitivat in perioada imediata, pentru identificarea muncii la negru si a cazurilor de evaziune, potrivit scrisorii de intentie. Scrisoarea anunta si intentia Guvernului de a crea o baza de date centrala care sa permita gestionarea si evaluarea, impreuna cu autoritatile locale, a datelor privind impozitele, taxele si contributiile datorate bugetului general consolidat, precum si informatiile despre proprietati, mizandu-se pe faptul ca aceasta va fi o sursa importanta de informatii pentru contribuabili "care ar trebui sa duca si la cresterea conformarii" pana la 31 decembrie 2014.

Documentul prevede de asemenea majorarea salarului minm la 900 lei pe luna incepand din luna iulie, dupa cresterea de la 800 lei pe luna la 850 lei pe luna in ianuarie. Totodata, Guvernul va continua sa ajusteze numarul angajatilor din sectorul public, prin iesirile naturale din sistem si prin "identificarea redundantelor". Acordul cu FMI prevede lansarea unor oferte publice initiale, la finele lunii iunie, pentru 15% din actiunile statului la Complexul Energetic Oltenia si Hidroelectrica. Realizarea obiectivului privind privatizarea Hidroelectrica a fost pusa insa sub semnul intrebarii dupa ce compania de stat a reintrat in insolventa, in luna februarie, cand Curtea de Apel Bucuresti a admis recursurile formulate de traderii de energie Alpiq, Energy Holding si EFT, dar si de Andritz Hydro, Alro, Elsid Titu si Directia Venituri Buget Local Sector 2 si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti.

Guvernul s-a mai angajat, in scrisoare, la o restructurare agresiva a companiei CFR Marfa, cel mai mare transportator feroviar de marfa din Romania, si continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic.