Revizuirile negative ale estimarilor de venituri bugetare pe anumite agregate si majorarile compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul constructiei bugetare din anii urmatori in vederea incadrarii in tintele de deficit, este de parere Consiliul Fiscal.

"La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are in vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, insa dupa ajustarea pentru impactul schemei de stingere in lant a arieratelor fata de BGC (cu impact pe TVA si contributii sociale) si al modificarii de tratament contabil al operatiunilor de vanzare-cumparare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majoreaza artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, incasarile apar drept revizuite usor negativ, respectiv cu 128 milioane lei", se arata in opinia privind rectificarea bugetara transmisa de Consiliul Fiscal.

Consiliul fiscal remarca faptul ca revizuirile negative de estimari de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al caror nivel din acest an sunt de natura sa influenteze proiectiile acestora din anii urmatori, iar majorarile compensatoare de venituri sunt intr-o masura semnificativa temporare - legislatia cu privire la impozitarea suplimentara a veniturilor din liberalizarea pretului gazelor naturale expira la finele anului curent, iar veniturile din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera sunt prin definitie temporare (engl. one-off).

Astfel, acest fenomen este de natura sa creeze presiuni suplimentare la nivelul constructiei bugetare din anii urmatori in vederea incadrarii in tintele de deficit, mai ales daca este luat in calcul si impactul nefavorabil la nivelul incasarilor bugetare pe care este de asteptat sa-l genereze masurile discretionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit si reducerea CAS la angajator.

In plus, executia bugetara la 6 luni si propunerea de rectificare contin extrem de putine elemente care sa poata conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificarile legislative mai sus mentionate sa poata fi realizata pe seama imbunatatirii eficientei colectarii.

In pofida subperformantei de proportii in absorbtia de fonduri europene nerambursabile al caror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, in timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% - propunerea de rectificare nu modifica estimarile initiale cu privire la acestea, se arata in comunicatul Consiliului.

Estimarile privind incasarile din TVA, eliminand impactul schemei de stingere in lant a obligatiilor restante fata de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, insa parte din aceasta deviatie este explicabila prin diferenta intre executia prezumata si cea efectiva a schemei initiale de stingere in lant de tip swap a obligatiilor fata de BGC in suma de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum si de amanarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviatii similare si in al doilea semestru al anului.

In plus, nerealizarea cheltuielilor de investitii si accelerarea prezumata a acestora in a doua parte a anului in vederea convergentei catre sumele anuale bugetate sunt de natura sa genereze o accelerare si la nivelul incasarilor bugetare din TVA in aceasta perioada.

Estimarile privind contributiile sociale, eliminand impactul schemei de stingere in lant a obligatiilor restante fata de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevazute a fi mai mici decat bugetul initial cu 504 milioane lei, acomodand nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.

In opinia sursei citate, estimarile din proiectul de buget apar drept extrem de putin probabil a se materializa. Desi aceasta nerealizare nu ar trebui sa conduca la o majorare a deficitului, ci dimpotriva, in conditiile in care nerealizarea proiectelor de investitii implica atat cereri de rambursare mai mici, cat si economii in ceea ce priveste cheltuielile de cofinantare si cele neeligibile, nereusita in absorbtia fondurilor europene nu este in mod evident dezirabila, date fiind costurile in ceea ce priveste cresterea economica atat din perspectiva efectelor directe, cat si a celor propagate, precum si riscurile majore de dezangajare definitiva a acestor fonduri.

Citeste si:

De asemenea, Consiliul fiscal reaminteste ca proiectul de rectificare bugetara nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Presedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat. Avand in vedere ca nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus mentionate preciza ca sursa de acoperire a impactului pentru anul curent incasarile suplimentare din impozitul pe constructii speciale, iar aceasta din urma sunt deja prinse in forma curenta a bugetului rectificat fara a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atentia ca o eventuala aplicare a propunerii legislative la termenul avut in vedere initial nu are acoperire in bugetul actual, incadrarea in tinta de deficit implicand cel mai probabil o reducere ulterioara semnificativa a cheltuielilor bugetare.

In acelasi timp, Consiliul fiscal considera proiectiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind in general realiste, formuland insa rezerve fata de proiectia veniturilor din fonduri europene si a celor din impozitul de profit.

Ministerele Sanatatii, Apararii, Economiei, Educatiei, Transporturilor, Muncii, Culturii si Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorala Permanenta, vor primi bani in plus la rectificarea bugetara, iar fonduri vor fi taiate printre altele de la Ministerul Finantelor si cel al Mediului.

Astfel, Sanatatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor nationale si sistemului de interventii de urgenta, Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate - 166 milioane lei, Apararea - 400 milioane lei, Economia - 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru intreprinderi mici si mijlocii si 200 milioane lei pentru investitii de retehnologizare, Educatia - 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale castigate prin hotarari judecatoresti, Transporturile - 356 milioane lei in special pentru restantele si subventiile CFR, Afacerile Interne si Autoritatea Electorala Permanenta - 192 milioane lei, Munca - 42 milioane lei, Cultura - 10 milioane lei.

Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autoritatilor locale catre furnizori, care la randul lor au datorii catre bugetul de stat, in cadrul unei operatiuni de compensare.

De la Ministerul Finantelor vor fi taiate 750 milioane lei de la capitolul privind actiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi taiate 25 milioane lei, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, precizand ca acestea sunt "principalele" institutii de la care vor fi diminuate fonduri si ca asupra bugetului Presedintiei si al Parlamentului "nu se intervine".

Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creste cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite in crestere cu 1,34 miliarde lei, tinta de deficit bugetar urmand insa sa fie mentinuta la 2,2% din PIB.

In luna iunie, premierul Ponta anunta ca deficitul bugetar pentru acest an va fi majorat cu suma de 700 de milioane de lei, reprezentand cheltuieli pentru Ministerul Apararii, adaugand ca aceasta situatie a fost negociata de catre ministrul Bugetului, Liviu Voinea cu reprezentantii Comisiei Europene.

Ministrul Voinea a explicat ca rectificarea bugetara este una pozitiva deoarece au fost incasate venituri suplimentare din alte surse fata de estimari, precum 350 milioane lei din taxa claw-back si 700 milioane lei din vanzarea de certificate verzi. El a sustinut totodata ca nu au fost taiate fonduri de la investitii.

Prima rectificare bugetara va fi aprobata de Guvern intr-o sedinta speciala programata pentru vineri, fiind convenita cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana, iar a doua rectificare va fi efectuata spre sfarsitul lunii septembrie, dupa noi consultari cu partenerii financiari internationali si pe baza noilor acte normative care vor intra in vigoare.