Principalele modificari cuprinse in acest proiect de act normativ, publicat pe site-ul MMSSF, au in vedere alinierea la legislatia comunitara a prevederilor referitoare la procedura concedierilor colective, contractul individual de munca pe durata determinata, contractul individual de munca cu timp partial si principiul remunerarii egale.

"Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la plata egala pentru munca egala sau pentru munca de valoare egala, dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale", se precizeaza in proiectul de act normativ, consultat de Rompres. Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele principale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.

Reglementarea concedierilor colective

Proiectul legislativ precizeaza ca prin concediere colectiva se intelege incetarea contractelor individuale de munca pentru motive care nu tin de persoana salariatului, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, a unui numar de cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati, cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati, respectiv cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.

La stabilirea numarului de salariati concediati colectiv se iau in calcul si acei salariati carora le-au incetat contractele individuale de munca ca urmare a acordului partilor, la propunerea angajatorului, cu conditia existentei a cel putin cinci astfel de salariati.

De asemenea, sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului masuri in vederea evitarii concedierilor ori diminuarii numarului salariatilor concediati, intr-un termen de cinci zile calendaristice de la data primirii notificarii. Angajatorul are obligatia de a raspunde in scris si motivat la propunerile formulate, in termen de cinci zile calendaristice de la primirea acestora.

In situatia in care, ulterior consultarilor cu sindicatele, angajatorul decide aplicarea masurii de concediere colectiva, acesta are obligatia de a notifica in scris inspectoratul teritorial de munca si agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca, cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. Notificarea trebuie sa cuprinda toate informatiile relevante cu privire la intentia de concediere colectiva, in special motivele concedierilor, numarul total al salariatilor, numarul salariatilor afectati de concediere si data de la care sau perioada in care vor avea loc aceste concedieri. Angajatorul are obligatia sa comunice o copie a notificarii sindicatului la aceeasi data la care a comunicat-o inspectoratului teritorial de munca si agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca.

Citeste si:

Egalitatea salariatilor

Conform modificarilor aduse Codului Muncii, angajatorii sunt obligati sa informeze salariatii angajati cu contract individual de munca pe durata determinata despre locurile de munca vacante sau care vor deveni vacante, corespunzatoare pregatirii lor profesionale, si sa le asigure accesul la aceste locuri de munca in conditii egale cu cele ale salariatilor angajati cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata. Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului, iar o copie a anuntului va fi transmisa sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.

Proiectul legislativ prevede totodata ca salariatii cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor fi tratati mai putin favorabil decat salariatii permanenti comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor in care tratamentul diferit este justificat de motive obiective.

Avantaje pentru salariatii de noapte

O alta prevedere se refera la faptul ca salariatii de noapte beneficiaza fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin trei ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de sase ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de patru ore si jumatate.

Modificarile aduse Codului Muncii au fost elaborate in urma consultarilor tehnice in luna mai 2006, intre expertii Comisiei Europene si cei ai MMSSF. De asemenea, modificarea legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, se numara printre masurile cuprinse in programul legislativ prioritar pentru integrarea in Uniunea Europeana, care stabileste adoptarea acestui act normativ pana la inceputul lunii septembrie 2006.