Proiectele au fost propuse spre a fi introduse in proiectul de buget pe 2015 de Secretariatul General al Guvernului (73 de investitii), Ministerul Transporturilor (24), Ministerul Mediului (7), Ministerul Justitiei (3), Ministerul Sanatatii si Ministerul Economiei (cate doua), Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Ministerul Educatiei si Serviciul de Protectie si Paza (cate unul), iar valoarea cumulata a acestora depaseste 114,5 miliarde lei, conform Mediafax.

Dintre acestea, 70 de proiecte (care mai necesita o finantare de 48,79 miliarde lei (77% din total), din care 33,58 miliarde lei din bugetul de stat) au un stadiu fizic de executie cuprins intre 0,01% si 99,9%, 25 de proiecte ( 482,2 milioane lei (0,76% din total), din care 458,1 milioane lei din buget) sunt finalizate integral, dar fara achitarea tuturor facturilor, iar 20 de proiecte (13,8 miliarde lei (21% din total), din care 5,1 miliarde lei din buget) nu sunt inca incepute.

Proiectele neincepute ar putea fi sistate

Pentru proiectele inca neincepute se va incerca obtinerea de fonduri externe nerambursabile, o alta varianta fiind sistarea unora dintre acestea. Conform legii, inainte de aprobarea bugetului, Ministerul Finantelor este obligat sa prezinte Guvernului lista proiectelor de investitii publice semnificative prioritizate care urmeaza sa fie finantate prin bugetul de stat, proiectele fiind selectate in functie de oportunitate, justificare economica si sociala, suportabilitate financiara, perioada ramasa pana la finalizare, angajamentele asumate cu institutiile financiare.

Pentru unele dintre proiectele incluse pe lista, anii indicati ca data programata a terminarii sunt usor mai mari decat cei anuntati in mod oficial ca termen de finalizare. Astfel, pentru tronsonul Suplacu de Barcau-Bors, parte a autostrazii Transilvania, pentru care termenul de finalizare a fost indicat de fostul ministru al Transporturilor Dan Sova ca fiind 2016, anul programat de terminare este 2017, iar pentru tronsonul Mihaiesti-Suplacu de Barcau, anuntat spre finalizare de aceeasi sursa pentru 2017, data de finalizare din document este cu un an mai tarziu, in 2018.

Celelalte tronsoane ar trebui sa fie incheiate in 2015 (Gilau-Nadaselu), in 2016 (Targu Mures-Ogra si Ogra-Campia Turzii) si in 2017 (Nadaselu-Mihaesti). Stadiul fizic de executie a intregii autostrazi, inceputa in urma cu zece ani, este de doar 20%, iar statul mai are de platit, conform documentului, 6,1 miliarde lei, totul de la bugetul de stat.

Proiectul autostrazii Brasov-Bors, denumit Autostrada Transilvania, a fost inceput in 2004, in baza unui contract de 2,2 miliarde de euro incheiat cu firma americana Bechtel, care trebuia executat pana in 2012. Contractul a suferit in decursul timpului mai multe modificari si a fost reziliat in mai 2013, iar pentru doar 52 kilometri realizati, reprezentand 12,5% din lungimea totala a autostrazii, de 415 kilometri, statul roman a platit 1,2 miliarde de euro companiei americane.

Tronsonul Ploiesti-Comarnic va fi terminat in 2019

Si autostrada Bucuresti-Brasov este pe lista proiectelor luate in calcul in bugetul de anul viitor, cu estimarea ca tronsonul Ploiesti-Comarnic va fi terminat in 2019, iar tronsoanele Bucuresti-Ploiesti si Comarnic-Brasov vor fi finalizate in 2016. La acest moment, contractul pentru constructia in concesiune a tronsonului Comarnic-Brasov nu a fost inca semnat, din cauza discutiilor inca nefinalizate intre firma concesionara si finantatori, iar ministrul Transporturilor, Ioan Rus, afirma ca va stabili in aceasta toamna daca sunt intrunite conditiile de semnare a contractului, in caz contrar procedura urmand sa fie reluata.

Autostrada, inceputa in 2007, are un stadiu fizic de executie de 31% si mai necesita inca 5,9 miliarde lei, din care 2,6 miliarde lei din buget, in conditiile in care 3,3 miliarde lei pentru Comarnic-Brasov ar trebui asigurate de catre concesionar din surse proprii si atrase. Tronsonul Pitesti-Sibiu, pentru care autoritatile au asigurat ca va fi amenajat ca drum expres pana in 2020, iar ulterior ca austrada, nu este luat in calcul la finantare pentru anul viitor.

Amenajarea raului Sasar din municipiul Baia Mare, prevazuta intr-o hotarare de guvern din 2004 sa fie incheiata in cel mult cinci ani si pentru care localnicii insista de multi ani din cauza inundatiilor, este programata acum sa fie terminata in 2020. Proiectul a fost initiat in urma cu 14 ani si are un stadiul fizic de executie de 21%, fiind necesare inca 99,7 milioane lei. Modernizarea canalului navigabil Dunare-Marea Neagra, inclusiv pentru inlocuirea echipamentelor vechi de 40 ani, anuntata sa fie incheiata in 2017, are ca data de terminare "anul 2020 - in functie de alocatii". Necesarul de finantare pana la finalizare se ridica la 1,1 miliarde lei, din bugetul de stat.

In schimb, noul sediu al Serviciului de Protectie si Paza (SPP), constructie inceputa in 2008 si care mai necesita inca 44,9 milioane lei, va fi terminat anul viitor. Stadiul fizic de executie este de 75%, iar valoarea totala a lucrarii se ridica la 175,9 milioane lei, integral din bugetul de stat. Pe lista investitiilor bugetate anul viitor se afla si linia de cale ferata Valcea-Valcele, o lucrare inceputa inca din iunie 1979 si care ar urma, conform documentului, sa fie incheiata la sfarsitul anului 2017. Lucrarea are un stadiu fizic de executie de doar 3% si necesita inca 1,6 miliarde lei, integral de la buget, dintr-un total de 2 miliarde de lei.

In 1996, CFR a semnat cu aso¬cierea dintre compania italiana Secol si societatea americana Royal Inter Trade un contract de realizare a liniei de cale ferata Valcea-Valcele si de refacere, consolidare si suprainaltare a caii ferate in zona Portile de Fier I, la o valoare de 138 milioane do-lari. Ulterior, Guvernul a decis sa renunte la proiect, iar CFR a reziliat unilateral contractul, dar antrepre¬no¬rul italo-american a obtinut la Inalta Curte de Casatie si Justitie o hotarare defi¬ni¬tiva si irevocabila de realizare a lucrarii, cu daune de 1.000 dolari pentru fiecare zi de intarziere platite de partea romana.

Citeste si:

In conditiile in care, pe fondul lipsei de fonduri alocate de Guvern, compania CFR tot nu si-a dat acordul pentru executarea lucrarii, in contul operatorului feroviar s-au adunat daune totale de circa 1,3 milioane dolari. Cumularea acestor penalitati ar inceta doar dupa executarea contractului, a carui valoare este insa estimata in prezent la de patru ori mai mult decat suma initiala, din cauza majorarii preturilor la materii prime, materiale si manopera. In urma cu doi ani, Fondul Monetar International a impus Guvernului sa renegocieze contractul pentru linia de cale ferata Valcea-Valcele si sa gaseasca solutii de finantare a proiectului, chiar si cu garantii de stat.

Pe lista proiectelor propuse au mai fost incluse:

Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Pantelimon inceput in 2008, cu tronsoanele Drumul Taberei-Universitate (stadiul fizic de executie 30,2%, total necesar de finantare de inca 1,8 miliarde lei, din care 1,4 miliarde lei din bugetul de stat, si data programata a terminarii in 2020) si Universitate-Pantelimon (stadiu de executie 6,8%, necesar de inca 3,3 miliarde lei, din care 3,2 miliarde lei din buget, data a terminarii 2020), varianta de ocolire a municipiului Brasov inceputa in aprilie 2012 (56%, 195 milioane lei, 74,6 milioane lei din buget, anul 2015), reabilitarea sectiunii Baneasa-Fetesti de pe linia de cale ferata Bucuresti-Constanta inceputa in octombrie 2000 (88,1%, 341,4 milioane lei, totul din buget, 30 septembrie 2015)

Sunt incluse, de asemenea, laserul de la Magurele inceput in 2012 (40%, 716,4 mil. lei, 240,6 mil. lei din buget, 31 octombrie 2015), reabilitarea DN 56 Craiova-Calafat inceputa in ianuarie 2011 (32%, 208,8 mil. lei, 65,6 mil. lei din buget, anul 2015), constructia autostrazii Lugoj-Deva inceputa in mai 2007 (25%, 1,6 miliarde lei, 894,7 milioane lei din buget, anul 2016), largirea la patru benzi a centurii Bucuresti sud proiectata in 2012 (10%, 903,7 mil. lei, totul din buget, cu termen de finalizare in 24 luni de la data emiterii ordinului de incepere), reabilitarea partii sudice a litoralului in zona Constantei (Mamaia sud si Tomis) si Eforie Nord inceputa in 2013 (1,80%, 612,7 mil. lei, 89 mil. lei din buget, anul 2015), varianta de ocolire a municipiului Constanta inceputa in octombrie 2011 (45%, 321,4 mil. lei, totul din buget, anul 2017), reabilitarea DN6 Alexandria-Craiova inceputa in mai 2011 (70%, 274,2 mil. lei, 106,2 mil. lei din buget, anul 2016), palatul de justitie Prahova inceput in 1996 (60%, 94,7 mil. lei, totul din buget, anul 2017), sistemul informational de management integral al apelor inceput in 2006 (stadiu de executie de doar 1%, 669,4 mil. lei, 207,6 milioane lei din buget, anul 2017).

Spre finantare din bugetul pe anul viitor este propusa si linia de metrou 1 Mai-Aeroportul Henri Coanda Otopeni, inceput in 2009, dar cu un grad fizic de executie de 1,70%, care necesita 5,1 miliarde lei, totul din bugetul de stat (propus insa spre finantare din fonduri comunitare nerambursabile), anul programat pentru finalizare fiind 2020.

Pe lista proiectelor cu un stadiu fizic de executie zero, propuse spre finantare, se afla, printre altele, constructia variantei de ocolire Targu Mures inceputa in septembrie 2014 (care necesita inca 237,6 milioane lei, din care 127,7 milioane lei din bugetul de stat, avand ca data programata a terminarii anul 2016), constructia autostrazii Sebes-Turda (4,4 miliarde lei, 1,3 miliarde lei din buget, anul 2016), constructia variantei de ocolire Targu Jiu inceputa in august 2014 (218,2 milioane lei, 125,2 milioane lei din buget, anul 2016), constructia variantei de ocolire Bacau inceputa in august 2014 (976,6 milioane lei, 449,6 milioane lei din buget, anul 2016), reabilitare podurilor peste Dunare inceputa in august 2013 (218,8 milioane lei, 69,1 milioane lei din buget, decembrie 2015), autostrada de centura a Bucurestiului programata sa inceapa in 2015 (3,1 miliarde lei, din care 328,5 milioane lei din buget si restul asigurat de concesionar, anul 2018), modernizarea infrastructurii privind siguranta circulatiei pe DN1 in sate liniare si puncte negre, inca fara ordin de incepere (112,1 milioane lei, 50,6 milioane lei din buget, anul 2017), varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, care va incepe in iulie 2015 (730,4 milioane lei, 229,7 milioane lei din buget, anul 2017), varianta de ocolire a municipiului Slatina, care va incepe in iulie 2015 (219,8 milioane lei, totul din buget, anul 2019), palatul de justitie Mehedinti, inceput in 2013 (116,6 milioane lei, totul din buget, anul 2018), extinderea sectiei de oncologie la Spitalul de Urgenta Bucuresti, care va incepe in iulie 2015 (150,2 milioane lei, totul din buget, iulie 2017).

Presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, a declarat, joi, referitor la investitiile efectuate in acest an de Guvern, ca executia bugetara pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza platilor efective realizate intr-un an, ci pe baza angajamentelor de plata si a termenelor legale pentru achitarea obligatiilor) arata mult mai rau decat cea pe cash, scaderea investitiilor noi fiind de 55%. Diferenta provine din faptul ca la capitolul investitii au fost platite anumite arierate.

Investitiile au coborat la minimul ultimilor cinci ani

El a semnalat ca investitiile publice au coborat la minimul ultimilor cinci ani si a confirmat ipoteza ca lupta anticoruptie a dus la incetinirea investitiilor, lansata in urma cu doua saptamani de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, aratand ca autoritatile publice nu incep noi investitii de frica Directiei Nationale Anticoruptie. Potrivit unor surse oficiale, premierul Victor Ponta a fost la BNR inainte de alegeri pentru a discuta situatia bugetara si programul pentru 2015, unde l-ar fi rugat pe fostul secretar de stat in MFP Gheorghe Gherghina sa-i ofere sprijin ministrului delegat pentru Buget, Darius Valcov, pentru a inchide bugetul in 2% din PIB. Tinta de 2,2% din PIB pe cash in 2014 era negociata cu FMI si CE exclusiv pentru cheltuieli de confinantare programe din fonduri UE, dar nu mai poate fi mentinuta intrucat la rectificare s-au taiat fondurile respective.

"La aceeasi rectificare s-a asumat ca bugetul va inchide cu usor excedent in octombrie, deci nu exista spatiu fiscal pentru plata in avans a drepturilor salariale castigate in instanta. Este nevoie de rectificare si de taierea cheltuielilor de la alte ministere, ceea ce ar insemna in special investitii", au completat sursele citate. Ipoteza unei noi rectificari bugetare nu pare agreata de Consiliul Fiscal, Ionut Dumitru declarand ca ar fi incalcate prea multe prevederi legale.

"Fara rectificare bugetul ar putea inchide cu un deficit de 2,8% din PIB, daca se platesc in avans drepturile salariale castigate in instanta, la fel cum se previzioneaza ca va inchide bugetul pe 2015 fara masuri de reducere a chetuielilor sau crestere a veniturilor", au spus insa sursele citate. O astfel de masura nu ar ajuta insa constructia bugetara pentru anul 2015, intrucat tintele convenite cu FMI si Comisia Europeana vizeaza deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse in deficitul ESA la momentul in care au fost castigate si au devenit o obligatie certa pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investitii pentru 2015 creste deficitul pe ESA si va pune presiuni suplimentare pentru ajustari structurale, pentru ca Romania sa atinga angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal. "Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blana. Sunt angajamente, sunt co-finantari care nu mai pot fi amanate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finantare de 15 miliarde lei pentru a-si atinge tintele. Altfel, sunt bani pierduti de la UE. Pe toata legislatia in vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cat a calculate CE", au mai spus sursele citate.

Potrivit primelor estimari realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finantare ar trebui sa se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea indeplini tintele de absorbtie si, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate in exercitiul financiar 2007-2014. Misiunea comuna de experti ai Fondului Monetar International si Comisiei Europene se va afla la Bucuresti in perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autoritatile romane proiectul legii bugetului pentru anul viitor.