Tinta de deficit bugetar stabilita pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care Romania s-a angajat sa il atinga in 2015. Potrivit mai multor surse, simularile realizate in acest moment la Ministerul Finantelor Publice vizeaza reducerea cheltuielilor prin taieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut ca expertii FMI si CE ar accepta o proiectie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniara cu estimarea de crestere economica nominala.

Atat Consiliul Fiscal, cat si experti din Ministerul Finantelor estimeaza ca este nevoie de o ajustare de cel putin 15 milliarde lei, iar daca se elimina cheltuielile de aparare si co-finantare este vorba de o gaura de acoperit de minim 10 miliarde lei. Premierul Victor Ponta, care va avea marti dimineata prima intalnire cu misiunea comuna FMI-CE, a solicitat Ministerului Finantelor Pulbice sa faca simulari in special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorala ca taxele si impozitele nu vor fi majorate in 2015.

Anterior campaniei elctorale, Finantele analizau o serie de masuri privind majorarea unor impozite care sa ajute la echilibrarea bugetului de anul viitor pe partea de venituri. In urma cu doua saptamani, a publicat un document care contine mai multe propuneri de masuri fiscale, elaborat de Ministerul Finantelor Publice (MFP) - ministrul delegat pentru Buget, in care se precizeaza ca una dintre acestea ar fi cresterea impozitelor locale pe terenuri si imobile cu 25%, o majorare similara urmand sa fie aplicata din 2016.

Impozitul progresiv pe venit, incepand cu 2016?

De asemenea, documentul mentiona posibilitatea introducerii impozitului progresiv pe venit, incepand cu 2016 (trei cote progresive, de 15%, 25% si 35%). Finantele trebuie sa acopere in principal gauri bugetare care vin din masurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an si care au dus si la suspendarea acordului cu FMI si CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adauga alte masuri promise in perioada electorala, printre care majorari de pensii si salarii peste indexarea cu rata inflatiei.

Pana in prezent Finantele au anuntat doar ca accizele exprimate exclusiv in lei si inghetate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,73 lei/euro, vor fi indexate in urmatorii ani cu rata anuala a inflatiei calculata la finele lunii septembrie. Cu toate acestea, surse din Ministerul Finantelor au declarat ca o decizie finala privind indexarea accizelor cu rata inflatiei si pentru 2015 va fi adoptata abia dupa discutiile cu FMI si CE.

Indicatii despre intentiile Guvernului in negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Valcov, care a declarat ca Executivul vrea sa ceara derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apararea de circa 0,3% din PIB si o parte din cofinantarile necesare in 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei. Surse oficiale au declarat ca saptamana trecuta Ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, a avut o intalnire pe aceasta tema cu comisarul european pentru Afaceri Economice si Financiare, Pierre Moscovici.

Finantele au inregistrat surplus bugetar

Intrucat executia bugetara din acest an a fost tinuta foarte strans, in principal pe partea de investitii publice, Finantele au inregistrat la octombrie surplus bugetar, astfel ca Guvernul va mai aproba o a treia rectificare bugetara pentru plata unor beneficii salariale castigate in justitie si a unor obligatii ale ANRP. Potrivit ministrului pentru Buget, vor fi alocate circa 4 miliarde de lei, din care 2,3 miliarde de lei pentru plata de titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, transa aferenta anului 2015, 457 milioane de lei pentru plata despagubirilor stabilite in sarcina Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor prin titluri executorii, 523,7 milioane de lei pentru achitarea arieratelor unor unitati afalte sub administrarea primariilor.

Aceasta rectificare nu ajuta insa constructia bugetara pentru anul 2015, intrucat tintele convenite cu FMI si Comisia Europeana vizeaza deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse in deficitul ESA la momentul in care au fost castigate si au devenit o obligatie certa pentru stat.
Mai mult, mutarea cheltuielilor de investitii pentru 2015 creste deficitul pe ESA si va pune presiuni suplimentare pentru ajustari structurale, pentru ca Romania sa atinga angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

Citeste si:

"Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blana. Sunt angajamente, sunt co-finantari care nu mai pot fi amanate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finantare de 15 miliarde lei pentru a-si atinge tintele. Altfel, sunt bani pierduti de la UE. Pe toata legislatia in vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cat a calculate CE", au mai spus surse din MFP.

Pe de alta parte, presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, a afirmat ca propriile calcule, care indica pentru 2015 un deficit bugetar mult peste 2,8% din PIB, difera de prognoza Comisiei Europene si estimarile autoritatilor intrucat acestea au avut in vedere doar ce a fost publicat in Monitorul Oficial pana in luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

FMI si CE vin marti, 2 decembrie, la Bucuresti

Potrivit primelor estimari realizate de Ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finantare ar trebui sa se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea indeplini tintele de absorbtie a fondurilor europenesi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate in exercitiul financiar 2007-2014.

Sursele citate au precizat insa ca sunt putine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar daca se va negocia un deficit bugetar mai mare decat cel convenit deja cu institutiile internationale. Cea mai simpla masura cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale, cat s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, asa cum au propus initial expertii FMI si CE.

In materia accizelor, desi banca centrala nu vede un impact din calendarul de armonizare in 2015, Finantele au analizat impactul bugetar si asupra pietei prin majorarea accizelor la bere si vin, printre cele mai mici din UE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, intrucat evaziunea din aceast piata este foarte inalta tocmai din cauza gradului ridicat de accizare.

Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice dupa data de 10 decembrie, cand se va incheia misiune comuna FMI si CE, care va veni marti, 2 decembrie, la Bucuresti strict pentru discutii pe aceasta problematica.