In acest clasament, care compara costul unui cos de 122 bunuri si servicii, excluzand costurile aferente locuintei, Bucurestiul ocupa locul 59 in lume dupa puterea de cumparare si locul 58 in functie de nivelul salariilor. Bucurestiul se situeaza, in urma unor orase precum Praga, Moscova, Budapesta, Istanbul sau Bratislava. La celalalt capat al clasamentului se situeaza orase percum Kuala Lumpur, Bombay, Buenos Aires si Delhi, informeaza Rompres.

Folosind indicatorul "timpul de munca necesar pentru a putea cumpara un Big Mac", banca elvetiana considera ca un locuitor din Zurich trebuie sa lucreze 15 minute pentru a-si putea cumpara un Big Mac.

In schimb un locuitor din Bucuresti trebuie sa lucreze 69 de minute pentru a achizitiona acelasi produs. Media la nivel mondial este de 35 de minute, extremele fiind Bogota cu o ora si 37 de minute si New York cu 13 minute de munca. Referindu-se la Europa in ansamblu, UBS considera ca crearea unei piete unice si introducerea euro ca moneda unica au contribuit la reducerea diferentelor de pret. Astfel, in randul UE-15, diferenta intre media preturilor a scazut cu o treime in perioada care a trecut din 1985 si pana in prezent.

Cu toate acestea, armonizarea preturilor in UE nu este un proces liniar, fiind mai avansata in randul statelor din zona euro decat in cazul celor 10 noi state membre ale UE.

Bucurestenii, cei mai instariti romani

Castigand in medie 2 dolari pe ora fata de cei 20 de dolari realizati de un elvetian, bucuresteanul are de plata mai mult decat poate duce: o chirie medie de 670 de dolari, hrana in valoare de aproximativ 300 de dolari lunar, in jur de 20.000 de dolari pentru un automobil. Ca sa poata plati o masa la un fast-food, un bucurestean trebuie sa munceasca cel putin 70 de minute. In aceste conditii, nu e de mirare ca multi dintre romani aleg sa plece in orase unde, chiar daca preturile sunt mai mari, veniturile generoase le permit un trai mai lejer decat in Bucuresti.

Citeste si:

21 de zile libere pe an, pentru romani

Studiul compara si numarul de ore petrecut la locul de munca, analiza indicand preferinta puternica a europenilor pentru activitatile in afara programului de lucru decat cele de la birou. Opt dintre primele zece orase unde se lucreaza cel mai putin se gasesc in Europa de vest.

Parizienii sunt printre cei mai lenesi, ei lucrand cu 327 de ore mai putin pe an decat locuitorii orasului elvetian Zurich. Berlinezii sunt la munca 1.611 ore pe an, dar au cu doua zile de concediu mai mult ca francezii (29 fata de 27). Londonezii lucreaza 1.782 de ore pe zi, fata de media anuala de 1.844 de ore si se bucura de numai 20 de zile de concediu. Romanii nu stau nici ei mai bine cu timpul liber, avand 21 de zile libere pe an. Asiaticii sunt cei mai harnici, la Seul de exemplu lucrandu-se 2.317 ore anual.

Concluzii dezolante ale studiului

Conform studiului UBS, principalii beneficiari ai cresterii economice la nivel mondial sunt angajatii cu studii superioare din Occident. Chiar daca Europa de Est decat in Vest, cresterea salariilor nu s-a efectuat in mod similar in cele doua zone. O alta concluzie interesanta se refera tot la disparitatile dintre saraci si bogati, asa cum sunt ele reflectate pe piata de imobiliare din tarile in curs de dezvoltare.

In zonele in crestere economica se dezvolta un nou segment de cerere pentru locuinte, reprezentat de straini, oamenii de afaceri si angajati ai multinationalelor. Acestia sunt capabili sa plateasca mai mult pentru imobile si ridica preturile pe piata, ceea ce duce la insuficienta ofertei de case si apartamente la preturi accesibile pentru populatia locala, cu venituri in general mici. Stilul de viata diferit dintre cultura europeana si cea a americanilor este de asemena o concluzie interesanta a studiului, diferentele dintre cele doua fiind din ce in ce mai accentuate in epoca moderna.