Consensul politic cu privire la proiectele majore pe termen lung, reanimarea investitiilor in economie, dar si restructurarea companiilor de stat sunt principalele provocari pe care Romania le va avea de infruntat anul viitor, considera economistii BCR. Care sunt celelalte provocari pentru 2015?
Lipsa consensului politic
Dupa alegerile din noiembrie, Romania va avea din nou un presedinte si un premier care, cel putin in momentul de fata, nu par a fi 100% dispusi sa colaboreze. Noul presedintele Klaus Iohannis va fi numit oficial in functie duminica, 21 decembrie, el urmand sa colaboreze anul viitor cu premierul Victor Ponta, presedintele PSD si principalul sau contracandidat din timpul alegerilor.
Desi nu fac referire directa la cei doi actori politici, analistii BCR Eugen Sinca si Dumitru Dulgheru subliniaza ca unul din cele mai slabe puncte ale Romaniei in acest an a fost lipsa unui consens politic cu privire la reformele cheie si proiectele pe termen lung- esentiale pentru o crestere durabila.
“Adesea, lipsa unui consens a fost insotita de un cadru legal impredictibil – elementul cheie luat in calcul in orice plan de afaceri de catre investitori. Romania s-a tarat pana acum cu reformele in educatie, sanatate sau infrastructura, iar rezultatele vorbesc de la sine”, mentioneaza analistii BCR intr-o nota de final de an trimisa investitorilor.
Citeste si:
Investitiile in cadere libera
In ultimele trimestre investitiile au scazut cu o rata anuala reala de 5,6%, cu mult peste rata medie de crestere anuala a PIB (2,8%). “Aceasta evolutie nu doar ca a tras in jos cresterea economica, dar a redus si potentialul de crestere al tarii pana la sub 2% in ultimii doi ani, potrivit datelor publicate de Comisia Europeana”, spun analistii BCR.
Acestia adauga faptul ca “ghilotina taxelor publice a atarnat asupra sectorului privat inca din 2013 si a devenit un fapt real in 2014, cand acciza la combustibili (n.red. acciza de 7 eurocenti la carburanti) si taxa pe constructii speciale au fost introduse”.
Taxele mentionate mai sus nu doar ca au redus apetitul investitorilor de a pompa bani in anumite domenii (extractie petrol, minerit, telecom, agricultura), dar a lovit si profitabilitate companiilor.
Citeste si:
Absorbtia fondurilor europene – prea putin, prea tarziu
La sapte ani de la aderare la Uniunea Europeana (UE), Romania inca se afla pe ultimele locuri la gradul de absorbite al fondurilor europene (sub 40% din totalul alocat intre 2007 si 2013).
Chiar daca UE a acordat Romaniei inca un an pentru a reduce riscul pierderii a si mai multor fonduri, tara noastra nu a putut sa se apropie de celelalte tari din regiune, care, in 2013, au avut rate de absorbtie cuprinse intre 48,8% (Bulgaria) si 78,3% (Estonia).
“Fondurile europene sunt acum un punct sensibil, pe masura ce investitiile in Romania s-au redus rapid. Investitiile bazate pe fonduri structurale si de coeziune au o capacitate mai puternica de a sustine cresterea economica pe termen lung, datorita capacitatii acestora de a sustine productivitatea. Si productivitatea nu este un lucru cu care Romania se poate lauda”.
Citeste si:
Cadrul Fiscal si consolidarea bugetara
Romania va fi nevoita sa se confrunte cu nevoia de consolidare fiscala, asa cum a fost asumata in Tratatul fiscal al UE, dar si cu un nivel slab de colectare a veniturilor provocat de evaziunea fiscala ridicata (estimata la 16% din PIB).
“Guvernul a promis sa nu mareasca taxele anul viitor (an pre-electoral), insa nu a furnizat dovezi concrete cu privire la sursa veniturilor necesare pentru a acoperi deficitul din 2015. (…) Pentru moment, Comisia Europeana estimeaza un deficit bugetar structural de 2,5% din PIB in 2015”.
Gradul scazut de ocupare al fortei de munca, productivitate redusa
Gradul de ocupare al fortei de munca in Romania ramane unul dintre cele mai mici din Europa (cca 59%).
Costul orei de munca inca prezinta Romania intr-o lumina favorabila in comparatie cu alte tari din regiune. Totusi, productivitatea generala in Romania este semnificativ mai mica decat in Cehia, Ungaria sau Polonia. De asemenea, piata muncii din Romania pare mai ieftina si datorita faptului ca se bazeaza preponderent pe activitati cu utilizare intensiva a fortei de munca (n.red. mai “ieftine” pentru companii din punct de vedere al costurilor cu salariile).
Citeste si:
“Cu o piata bazata pe activitati cu utilizare intensiva a fortei de munca, Romania are in general nevoie sa angajeze mai multe persoane decat alte tari pentru a atinge acelasi nivel de productie, ceea ce nu se intampla. Mai mult, noile investitii directe se vor indrepta puternic spre zonele cu un cost scazut al fortei de munca, in vreme ce diferenta de productivitate dintre Romania si tarile din regiune se va mari. Imediat ce se vor ivi noi oportunitati, investitorii nu vor ezita sa isi mute imediat o parte sau toata activitatea acolo. Asadar, sa ai o piata a muncii ieftina nu este mereu o optiune castigatoare”, explica analistii BCR.
Creditarea neguvernamentala ramane in zona rosie
Desi politica de relaxare monetara a BNR reprezinta o premisa pentru scaderea vizibila a dobanzilor la credite in lei si a dus la o crestere a creditarii in lei cu 8,1% in octombrie fata de aceeasi perioada de anul trecut, creditarea neguvernamentala inca se afla in teritoriu negativ, pe masura ce componenta valutara scade mult mai rapid (-11% in octombrie).
Citeste si:
“De asemenea, dobanda medie pentru imprumuturile in lei a ajuns la minimul de circa 7% in iunie 2014 si se pare ca trebuie facut mult mai mult pentru a aduce piata imprumutului in teritoriu pozitiv”, spun analistii BCR.
Restructurarea si listarea companiilor detinute de stat
“Daca investesti in principalele companii de pe Bursa de Valori Bucuresti inseamna ca esti ok cu ideea de a coabita cu Guvernul, care este principalul actionar in producatorii de energie si la companiile de utilitati. In acest context, investitorii si analistii cer imbunatatiri semnificative a practicilor de guvernanta corporativa in companiile de stat.
Frankiln Templeton, managerul Fondului Proprietatea, actionar minoritar in companiile mai sus mentionate, ar putea sa joace in continuare un rol cheie in acest proces, asa cum a fost cazul inca de la inceputul mandatului in octombrie 2010”, concluzioneaza analistii BCR.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
