Anul 2014 a inceput cu introducerea de catre Guvern a unui nou impozit, pe proprietate pentru constructiile speciale, reprezentand 1,5% din valoarea constructiei. Impozitul se aplica pentru constructii precum centrale hidroelectrice, statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, centrale termoelectrice si nucleare, constructii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste si platforme, sonde de titei, gaze si sare, rampe de incarcare-descarcare, cosuri de fum si turnuri de racire, iazuri pentru decantarea sterilului, helestee, iazuri, bazine, infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri si linii si cabluri aeriene de telecomunicatii.

Incasarile din acest impozit sunt estimate pentru acest an la 1,5 miliarde de lei. Fostul ministru al Finantelor Ioana Petrescu spunea in luna septembrie ca sumele din impozitul pe constructii speciale, care va fi redus de la 1,5% la 1% de la 1 ianuarie 2015, vor fi repartizate primariilor. Iimpozitul va fi colectat la bugetul de stat, iar ulterior va fi stabilit mecanismul de transfer catre bugetele locale, arata Mediafax.

Tot in luna ianuarie a fost adoptata de catre Guvern o hotarare prin care a fost aprobat un memorandum cu KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol. Memorandumul prevede ca grupul din Kazahstan sa preia 26,69% din capitalul social al Rompetrol Rafinare Constanta in schimbul a 200 milioane dolari, precum si infiintarea unui fond de investitii in sectorul energetic sub forma unei societati pe actiuni la care aportul KazMunaiGaz va fi de 150 milioane dolari si o cota de 80% din capital, statul roman urmand sa detina o participatie de 20%. Memorandumul nu a produs efecte in acest an intrucat transferul de actiuni la Rompetrol Rafinare nu a fost inca operat, iar societatea pentru derularea investitiilor nu a fost infiintata.

Un nou an al insolventelor pentru Hidroelectrica

La mai putin de un an de la iesirea din insolventa, Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie electrica din tara, a revenit in insolventa in luna februarie dupa ce compania a pierdut in instanta procesele cu mai multi traderi de energie care au contestat decizia administratorului judiciar de a nu le recunoaste crentele. Compania, controlata de stat, s-a aflat in insolventa in perioada iunie 2012 - iunie 2013, motivul principal pentru incapacitatea de plata fiind vanzarea energiei la preturi sub nivelul pietei prin contracte preferentiale incheiate mai multi traderi, contracte in urma carora Hidroelectrica a pierdut peste 1,2 miliarde de euro in perioada 2006 - 2012.

Odata cu reintrarea in insolventa a fost amanata, din nou, listarea la bursa a Hidroelectrica, programata in acest an pentru luna iunie. Razvan Nicolescu, fostul ministru delegat pentru Energie, spera in luna aprilie ca Hidroelectrica va iesi din insolventa pana la finele anului 2014. In schimb, Remus Borza, seful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al companiei, spunea in mai ca Hidroelectrica va iesi din a doua insolventa in mai sau iunie 2015.

In luna aprilie a aparut in piata prima informatie legata de vanzarea unor active detinute in Romania de catre o companie importanta. Reprezentantii CEZ au spus atunci ca grupul ceh va vinde parcurile eoliene din Dobrogea, de la Fantanele si Cogealac, daca va primi o oferta buna. Cele doua parcuri eoliene sunt printre cele mai mari din Romania, cumuland 600 MW, iar construirea lor a presupus o investitie de 1,1 miliarde de euro. CEZ nu a vandut parcurile eoliene, iar reprezentantii grupului ceh au afirmat ulterior ca nicio clipa nu s-a pus problema sa se retraga de pe piata romaneasca. CEZ a intrat pe piata romaneasca in 2005, cand a cumparat de la Electrica 51% din actiunile filialei Electrica Oltenia.

Companii care au "parasit" mediul energetic din Romania

Tot in aprilie, grupul german E.ON, castigator si el a doua privatiari in Romania, a anuntat oficial ca renunta la investitia comuna cu Enel si Termolectrica intr-o termocentrala in Braila. Investitia, evaluata la 1,4 miliarde de euro, a fost anuntata inca din 2008, cand cele trei companii au incheiat un memorandum. In 2013, seful E.ON Romania spune ca proiectul nu are niciun viitor in lipsa unui ajutor de stat. La trei luni de la aparitia impozitului pe constructiile speciale, Guvernul introduce de la 1 aprilie o acciza suplimentara pentru carburanti de 7 eurocenti pe litru, avand ca efect cresterea cu 0,41 lei/litru a pretului la benzina, motorina si kerosen. In urma protestelor transportatorilor, Executivul a decis ca, pentru motorina, sa fie returnat trimestrial transportatorilor 4 centi din acciza de 7 eurocenti.

Luna mai aduce iesirea grupului italian Eni de pe piata distributiei de carburanti, prin vanarea catre compania ungara MOL a celor 42 de benzinarii pe care le detinea in Romania sub marca Agip. Eni era prezent pe piata romaneasca a distriibutiei de carburanti din 1995. Prin preluarea benzinariilor de la Eni, MOL a ajuns la o retea de aproape 200 de unitati, a patra ca dimensiune dupa cele ale OMV Petrom, Rompetrol si Lukoil.

Evenimentul lunii iunie a fost listarea la bursa, dupa mai multi ani de promisiuni si amanari, a distribuitorului de energie Electrica, controlat de stat, prin Ministerul Economiei. Compania a atras in urma ofertei publice suma de 1,95 miliarde lei (444,3 milioane euro), reprezentand pretul minim stabilit prin prospectul de listare. Un pachet de 19% din actiuni a fost listat la bursa din Londra sub forma de certificate globale de depozit (GDR). In urma listarii, Ministerul Economiei a ramas cu 48,78% din actiunile distribuitorului de electricitate, care s-a alaturat astfel pe piata de capital companiilor Transelectrica, Transgaz, Romgaz si Nuclearelectrica.

Unul dintre cele mai discutate subiecte in domeniul energetic in acest an a fost anuntul din luna iulie al grupului italian Enel, care controleaza peste o treime din piata distributiei de electricitate din Romania, ca vrea sa vanda operatiunile de distributie si comercializare de energie din Romania, alaturi de activele din Slovacia. Renuntarea la active are ca scop reducerea datoriilor grupului italian. La momentul anuntului, Enel a mentionat ca se asteapta sa obtina 4,4 miliarde de euro prin cedarea activelor din Romania si Slovacia.

Ce va face Enel

Potrivit unor surse din fostul Departament pentru Energie, Enel ar vinde activele din Romania doar daca va obtine 1,7-1,8 miliarde de euro. Insa estimarile statului roman indica o suma maxima oferita de 1,2-1,3 miliarde euro, iar daca grupul italian nu va obtine pretul cerut este posibil sa renunte la vanzare. Enel a cumparat de la stat, in 2005, companiile de distributie si furnizare a electricitatii Electrica Banat si Electrica Dobrogea, pentru care a platit, la pachet, 127,4 milioane de euro.

In 2008, compania a preluat si Electrica Muntenia Sud, care alimenteaza cu energie Bucurestiul si judetele Ilfov si Giurgiu, pentru care a platit statului 432,9 milioane de euro. Toate cele trei companii au fost privatizare prin vanzarea de actiuni urmata de majorare de capital din partea cumparatorului. Chiar daca pe piata s-au vehiculat numele unor companii precum E.ON (Germania), EDF (Franta), Electrica, Nuclearelectrica si o companie din China drept potantiali cumparatori, Enel inca nu a vandut niciun activ din Romania, dupa ce isi propusese sa incheie tranzactia pana la sfarsitul lui 2014.

Tot in luna iulie, ELCEN, cel mai mare producator de energie termica din Romania, si compania japoneza Marubeni au semnat un contract pentru infiintarea unei societati care sa construiasca o centrala pe gaze la Fantanele (judetul Mures), investitia de 170 milioane euro urmand sa fie finalizata in 2017. Compania va fi detinuta in proportie de 90% de Marubeni Corporation.

Citeste si:

Romania a reusit, in august sa isi conecteze sistemul de transport al gazelor cu inca o tara vecina, respectiv cu republica Moldova, dupa ce a construit un gazoduct cu Ungaria in 2010. De aceasta data, conducta cu Republica Moldova nu are rolul de a diversifica sursele de import de gaze, ci este facuta pentru export. In luna august a fost inaugurata conducta de gaze naturale Iasi-Ungheni (Republica Moldova), cu opt luni intarziere fata de termenul avansat in 2013 de premierul Victor Ponta, respectiv sfarsitul anului trecut. Prin aceasta conducta, cu o lungime de 43 de kilometri, vor fi exportate gaze catre Republica Moldova, insa importanta acestui proiect ramane limitata atat timp cat nu este realizata extensia pana la Chisinau.

Gazele catre Republica Moldova, in sarcina OMV

Exportul de gaze va fi realizat OMV Petrom, companie controlata de grupul austriac OMV, care a incheiat in luna decembrie un acord cu Energocom din Republica Moldova pentru inceperea livrarilor de gaze catre statul vecin de la 1 ianuarie2015. Desi autoritatile insista ca viitorul independentei energetice a Romaniei depinde de explatarea zacamintelor, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale nu a organizat nici in acest an licitatii pentru concesionarea de noi perimetre petroliere, mai ales ca precedenta licitatie a avut loc in 2010. Licitatia pentru concesionarea a 36 de perimetre era programata pentru anul trecut, dar a tot fost amanata. Cele 36 de perimetre sunt atat on-shore, cat si off-shore. Fostul ministru delegat pentru Energie Razvan Nicolescu afirma in luna septembrie ca licitatia va fi organizata in 2015.

Dupa sapte ani in care statul nu s-a decis cate actiuni vrea sa detina la compania care ar trebui sa construiasca doua noi reactoare nucleare la centrala din Cernavoda si a pierdut toti partenerii in proiect, compania de stat Nuclearelectrica a anuntat in luna octombrie ca a reusit sa convinga compania China General Nuclear Power Corporation (CGN) sa se alature proiectului de 6,5 miliarde de euro pentru constructia reactoarelor nucleare 3 si 4 ale centralei. De altfel, compani din China a fost singurul ofertant.

Proiectul privind construirea celor doua reactoare nucleare, initiat de regimul comunist, a fost resuscitat de guvernele de dupa 1989. In 2007 au fost selectate sase companii energetice pentru derularea investitiei, dar acestea au parasit pe rand proiectul, astfel ca la sfarsitul anului 2013 Nuclearelectrica a ramas singurul actionar al companiei de proiect. Tot in octombrie, reprezentantii Complexului Energetic Oltenia si cei ai China Huadian Engineering au semnat un acord de infiintare a unei companii cu capital mixt pentru constructia unui nou grup energetic de 500 MW la termocentrala Rovinari. Negocierile cu compania chineza au fost incepute in urma cu mai multi ani. Dupa semnare, presedintele China Huadian Engineering, Yang Yong, a afirmat ca scopul acordului este realizarea unui proiect de calitate, evaluat la aproape 1 miliard de dolari, si in cel mai scut timp. Semanarea acestui acord a venit la un an de cand cele doua companii au incheiat un acord de intentie pentru realizarea proiectului.

Celalalt producator de electricitate si carbune din Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, a incheiat cu China National Electric Engineering Corporation un contract de 271 milioane de dolari pentru modernizarea unui grup energetic al termocentralei Deva. Contractul a fost perfectat cu prilejul unei vizite in China a premierului Victor Ponta. Pe langa politicieni, primari si oameni de afaceri, Justitia a ajuns si in lumea companiilor petroliere. Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti a acuzat conducerea rafinariei Petrotel Lukoil Ploiesti, controlata de grupul rus Lukoil, de evaziune fiscala si spalare de bani, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro). De asemenea, Parchetul a pus sechestru asigurator produsele rafinariei, in luna octombrie.

In replica, Lukoil anuntat ca va inchide rafinaria, declaratie care l-a determinat pe presedinte Traian Basescu sa ceara Guvernului sa fie pregatit sa preia rafinaria de la Ploiesti, daca Petrotel-Lukoil opreste productia de carburanti. Premierul Victor Ponta a spus ca procurorul este suveran si independent in cercetarea cazului Lukoil, insa Guvernul spera intr-o solutie legala care sa permita sanctionarea persoanelor vinovate si recuperarea prejudiciului, dar si continuarea normala a activitatii si plata salariilor catre angajati. Dupa aceasta declaratie a premierului, procurorii au ridicat partial sechestrul.

Promisiunile primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, cum ca odata ce fuziunea ELCEN cu RADET se va realiza, bucurestenii nu vor mai plati timp de doi ani contravaloarea agentul termic, au ramas fara acoperire in luna noiembrie, cand Guvernul a amanat acordarea avizului pentru proiectul de fuziune a celor doua companii, explicand ca asteapta un punct de vedere de natura "pur tehnica" de la Primaria Municipiului Bucuresti, proprietarul RADET. Proiectul privind fuziunea producatorului de electricitate si caldura ELCEN Bucuresti cu principalul sau debitor, Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice Bucuresti (RADET), a fost aprobat de Guvern in martie 2013. RADET, principalul furnizor de apa calda si incalzire in sistem centralizat din Romania, are datorii de peste 3 miliarde de lei catre ELCEN.

Un esec al Guvernului privind redeventele

Unul dintre cele mai fierbinti subiecte ale anului 2014 a fost valoarea redeventelor datorate de producatorii de hidrocarburi bugetului de stat. Guvernul nu a reusit, nici in 2014, sa modifice valoarea redeventelor, chiar daca actuala legislatie expira la sfarsitul acestui an. Premierul Victor Ponta a declarat la inceputul lunii decembrie ca nu poate schimba redevente petroliere "peste noapte", insa dicutiile pe aceasta tema au inceput inca din 2013. Dupa doua zile, Ponta declara ca proiectul viitoarelor redevente va fi in inaintat Parlamentului in luna februarie. El a aratat ca este necesar ca in Parlament sa fie cautata o solutie pentru un consens intre putere si opozitie asupra politicilor fiscale, inclusiv in ceea ce priveste redeventele.

In ianuarie 2013, Ponta sustinea, in Viena, ca Guvernul intentioneaza sa majoreze nivelul redeventelor percepute producatorilor de petrol si gaze mai devreme de anul 2015 si ca a discutat pe aceasta tema cu cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom, iar ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Nita, spunea ca redeventele vor ajunge la nivelul din Uniunea Europeana, "undeva la 20-30%, cel putin". Bugetul de stat incaseaza anual redevente miniere si petroliere care se cifreaza in jurul sumei de 1 miliard de lei. Luna decembrie a marcat un alt insucces al privatizarii firmei Oltchim SPV, care detine activele combinatului chimic Oltchim Ramnicu-Valcea, dupa ce in cursul acestui an au mai fost doua incercari de vanzare. Combinatul Oltchim se afla in insolventa din ianuarie 2013. Oltchim SPV a preluat activele combinatului chimic, evaluate la 305 milioane de euro, dar fara datorii, care trec de 3,7 miliarde de lei.

In ultima sa conferinta ca ministru al Economiei, Constantin Nita declara, la jumatatea lunii decembrie, ca producatorul de cupru Cupru Min Avrud nu va mai fi listata la bursa, operatiune programata pentru 2015, ci va fi inclus intr-o companie nationala a cuprului, alaturi de Minvest Deva si Moldomin. Nita a adaugat ca "este in lucru" un proiect privind crearea unei companii nationale a cuprului care, dupa ce va fi infiintata, ar urma sa atraga un investitor privat care sa investeasca intr-o unitate siderurgica de prelucrare a cuprului. Cupru Min detine circa 60% din rezervele de cupru ale Romaniei.

Sfarsitul lunii decembrie a adus si raspunsul partial in problema directiei pe care Romania o va urma in materie de politica energetica. Fostul ministru delegat pentru Energie Razvan Nicolecu a prezentat un proiect pentru o noua strategie energetica nationala. Precedenta strategie energetica a fost adoptata de Guvern in 2007, dar criza economica si financiara inceputa in 2008 a anulat cea mai mare parte a prognozelor din acel document. Obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentarii cu energie, mentinerea unui pret suportabil la consumatorii finali si protectia mediului. Documentul noteaza ca necesarul de investitii in sectorul energetic se ridica la 100 miliarde euro pana in 2035.